Trintori de lux votati pe listele de la Iasi

marți, 16 decembrie 2003, 00:00
11 MIN
 Trintori de lux votati pe listele de la Iasi

Maria Apostolescu (PRM)
Deputatul PRM Maria Apostolescu a depus pe masa presedintelui Camerei Deputatilor in acest an 31 de propuneri legislative. Trebuie mentionat insa ca proiectele de lege sint propuse de regula de un grup de parlamentari. Concret, multe dintre propunerile legislative ale Mariei Apostolescu se regasesc si in dreptul altor deputati PRM. Mai mult, nici una dintre ideile deputatei PRM nu s-a transformat in realitate. Din cele 31 de propuneri, 27 au fost respinse definitiv, doua se afla in discutiile comisiilor, iar una abia este inregistrata. O singura propunere a reusit sa ajunga pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor, respectiv un proiect de lege privind exercitarea profesiei de detectiv particular. „Cred ca am avut cele mai multe initiative dintre toti parlamentarii ieseni. Dar daca nu exista vointa politica…”, s-a plins Apostolescu. Deputata PRM considera ca esecurile se datoreaza in special PSD. Conform aprecierii acesteia, numeroase initiative respinse de Camera s-au transformat ulterior in reglementari legale promovate de Guvern sau de parlamentarii PSD. „Am propus la un moment dat acordarea alocatiei de stat pentru copii in functie de veniturile familiei. Initiativa a fost respinsa. In schimb, ea a fost preluata integral si adoptata asta-vara de Guvern”, a explicat Apostolescu. Deputata PRM a reusit performanta de a se afla in mijlocul familiei in orice situatie. Astfel, ea si-a angajat sotul ca sofer pe masina de serviciu pusa la dispozitie de Camera Deputatilor. Atunci cind ajunge la Iasi pentru a-si tine cursurile la Universitatea Tehnica, Apostolescu ii are alaturi pe fiul sau, Nicolae si pe sotia acestuia, Gabriela, ambii cadre didactice la aceeasi universitate. Nicolae este chiar asistent in cadrul aceleiasi catedre cu si mama sa.
Pavel Tirpescu (PSD)
Daca ar fi evaluat dupa luarile de cuvint din Parlament, deputatul PSD Pavel Tirpescu ar trebui numit ministru pentru integrare europeana. Astfel, Tirpescu a luat cuvintul de 11 ori anul acesta in Camera Deputatilor. De multe ori, a vorbit pe subiecte ca „Drumul nostru spre valorile europene”, „Romania si UE” sau „Da pentru Europa”. Intr-o alta interventie, Tirpescu s-a aplecat asupra celor sfinte, evocind „activitatea si viata mitropolitului Visarion Puiu”. Deputatul PSD nu a avut nici o initiativa legislativa in 2003, dupa ce, in 2002, singura sa astfel de initiativa a fost definitiv respinsa. Tirpescu s-a remarcat si prin discursuri in limba de lemn, care i-au facut pe colegii de Camera sa picoteasca. De exemplu, deputatul PSD a spus ca „promisiunile au devenit fapte de temelie ale tarii, concretizate intr-o crestere economica reala si continua in ameliorarea nivelului de trai prin diminuarea saraciei, prin reformele infaptuite in toate domeniile”. Totusi, Tirpescu se crede un salvator al Pascaniului, oras din care este de loc. „Am umblat foarte mult sa aduc bani in Pascani, sa intermediez contracte ale firmelor de acolo”, a spus deputatul PSD. Pe de alta parte, Tirpescu s-a remarcat in Iasi ca un sustinator acerb al fostei adjuncte de la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ), Genovica Vulpoi. In ciuda unui lobby insistent, Vulpoi, personaj principal in numeroase scandaluri la ISJ, a fost demisa.
Alin Theodor Ciocarlie (indep.)
Despre senatorul independent Alin Theodor Ciocarlie nu pot spune prea multe nici colegii sai parlamentari. A avut numai sase interventii in plenul Senatului in 2003, nici una care sa aiba legatura cu Iasul. Ciocarlie a intervenit pe subiecte ca „legea privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular” sau „legea privind conferirea Ordinului «Meritul Militar» pensionarilor militari”. Senatorul a fost de acord ca nu a facut nimic special pentru Iasi. „Am colaborat cu ceilalti parlamentari in ceea ce priveste finantarea unor obiective din judet, dar e greu sa precizez ceva strict legat de Iasi”, a recunoscut Alin Theodor Ciocarlie. Totusi, acesta crede ca a sprijinit Iasul. „Legile la care am lucrat sint pentru toata tara, deci si pentru Iasi”, a incheiat Ciocarlie. Acesta nu are, de fapt, nici o legatura cu Iasul. Pozitia sa pe lista electorala a judetului a fost negociata politic cu liderul PUR, Dan Voiculescu.
Cristian Sandache (PSD)
Deputatul PSD Cristian Sandache a folosit tribuna Parlamentului, in 2003, ca sa-si expuna parerile in privinta a aproape orice. Sandache a uzat copios de timpul sau la tribuna Camerei Deputatilor: a avut peste 50 de interventii. Peste 40 din aceste interventii au fost de natura pur politica, fara nici o legatura cu Iasul. De exemplu, Sandache a vorbit, la Camera, despre „patriotism si democratie”, despre „fanteziile domnului Varujan Vosganian”, despre „Octavian Goga, 65 de ani de la trecerea in nefiinta” sau despre „demnitatea suferintei”. Deputatul PSD s-a indignat la maximum ca unii colegi de-ai sai au spus „ba ca laptele e prea inghetat, ba ca unele cornuri sint tari sau vechi, ba ca transportarea produselor este deficitara”, intr-o interventie pe marginea programului „Laptele si cornul”. Sandache nu a avut nici o initiativa legislativa anul acesta, descurajat, probabil, de faptul ca a avut sapte astfel de initiative in 2002, din care cinci respinse definitiv, una retrasa chiar de deputat si una inca la comisii. „Am avut o interpelare legata de situatia de la Hirlau, de faptul ca acolo copiii stau in frig… Consider ca mi-am facut datoria, mai ales in comparatie cu alti colegi”, a spus deputatul PSD. Numele acestuia a devenit foarte vehiculat in urma unui scandal de imagine survenit in primavara acestui an. Sandache i-a trimis deputatului PRM Vlad Hogea mesaje telefonice vulgare. Hogea a publicat aceste mesaje in revista „Romania Mare”.
Adrian Mogos (PD)
Deputatul PD Adrian Mogos este mai cunoscut in rindul colegilor de Parlament decit in Iasi. Mogos a avut sase interpelari in Camera Deputatilor in 2003 si a luat cuvintul tot de sase ori in plenul Camerei. Nu a avut nici o initiativa legislativa. Chiar deputatul recunoaste ca singura activitate pe care a avut-o anul acesta in Parlament este cea legata de comisia juridica, de disciplina si imunitati, din care face parte. „In general, ceea ce am realizat anul acesta, ca parlamentar, este la nivelul comisiei din care fac parte”, a spus deputatul PD. In rarele sale luari de cuvint, Mogos s-a referit la chestiuni foarte teoretice, ca, de exemplu, la „legatura existenta intre etica si autoritatea publica”. O alta problema „spinoasa” pentru Mogos: „este capabil Ministerul Sanatatii sa mobilizeze in mod rapid resursele necesare in cazul unui atac biochimic imprevizibil?”. In concluzie: „Nu am facut ceva in mod special pentru Iasi”, a incheiat deputatul PD de Iasi.
Adrian Ionel (PSD)
Deputatul PSD Adrian Ionel s-a remarcat in Camera Deputatilor prin cuvintari aiuristice. Ionel a luat cuvintul de 12 ori anul acesta in plen si, de cele mai multe ori, a scos „perle”. Astfel, deputatul PSD a facut un „apel la vigilenta impotriva terorismului international”. „Din nefericire, terorismul a devenit un pol al noii ordini mondiale. Prin urmare, sa fim atenti la ceea ce se ?ntimpla, pentru a tine cit mai departe acest flagel monstruos”, a spus, plin de convingere, Ionel. In alta interventie, deputatul s-a referit la „Rom?nia, un model fericit de convietuire etnica”. „Tarile Rom?ne au fost prin excelenta bastionul estic al crestinatatii, au fost zidurile care nu o data au aparat Europa de navalitorii veniti dinspre Rasarit. Am fost mai mult decit niste simpli strajeri de frontiera. Am fost protectorii de nadejde ai unei civilizatii cu tot ce reprezinta ea, cu toate valorile ei. Rom?nia va fi un vector de iradiere a valorilor democratice vest-europene”, a mai declamat Ionel. In plan legislativ, nu a stralucit. A promovat sapte proiecte de lege anul acesta, din care numai doua aprobate. Totusi, deputatul PSD se considera un om de baza pentru judet. „In zona de care ma ocup eu, Raducaneni, a fost cea mai mare participare la referendumul pentru constitutie”, a spus, mindru, Ionel. Care si-a mai dat o bila alba: „Nu am lipsit nici o zi din Parlament. Am fost mereu disciplinat”. Numele lui Ionel a tinut prima pagina a ziarului nostru in vara acestui an. Deputatul a fost implicat in privatizarea dubioasa a celui mai bogat fost IAS din judet, „Iasi Nord” Popricani. Dupa asocierea lui Ionel cu afaceristul Andrei Panaitescu, din „Iasi Nord” au disparut bunuri si culturi de peste doua milioane dolari.
Razvan Theodorescu (PSD)
Senatorul PSD Razvan Theodorescu este singurul parlamentar ales la Iasi care s-a vazut ministru. Restaurarea Casei Pogor, a Muzeului Unirii, demararea lucrarilor de restaurare a castelului de la Miclauseni, in valoare de aproximativ 1 milion de euro si adoptarea legii muzeelor sint considerate de ministru ca marile realizari din acest mandat. „Legea muzeelor este o lege deosebit de importanta. Este legea «Theodorescu». Este pentru prima oara dupa legea lui Nicolae Iorga, cind muzeele si colectiile publice beneficiaza de o lege proprie”, a spus Theodorescu. Multe dintre promisiunile din campania electorala au ramas insa neindeplinite. Palatul Culturii sta in continuare sa se darime. Schelele de la Biserica Trei Ierarhi si de la Mitropolie inca nu au fost ridicate. Restaurarea Teatrului National va fi terminata, in ritmul actual al finantarii, in 10 ani, iar a Palatului Culturii in 440 de ani. Finantarea lucrarilor de restaurare a Filarmonicii a fost suspendata. Totusi, singurele reprosuri pe care si le aduce Theodorescu sint reprezentate de drumul Iasi-Plugari-limita judet Botosani, pentru care nu a reusit sa atraga fonduri si lipsa banilor pentru refacerea acoperisului bisericii Sf.Sava din Iasi. Razvan Theodorescu a promis in campania electorala ca in sase luni va atrage fonduri pentru restaurarea a 5 monumente emblematice pentru Iasi. Banii s-au lasat insa asteptati, doar doua investitii fiind finalizate, cu chiu, cu vai, in trei ani.
Mihai Baciu (PD)
Pentru parlamentarii din Opozitie, problema bilantului a putut fi expediata scurt. „De pe bancile Opozitiei nu poti face mare minuni pentru judet. Nu dispui de nici o pirghie, nu ai nici o autoritate, mai ales in structura actuala a Parlamentului”, a spus deputatul PD Mihai Baciu. Acesta poate fi considerat ca unul dintre cei mai eficienti parlamentari. Din 6 proiecte legislative pe care le-a initiat in cursul acestui an, 3 au fost respinse, dar doua se afla in discutia comisiilor Camerei Deputatilor, iar una s-a transformat in lege. Baciu a luat cuvintul in plen de 50 de ori, in majoritatea cazurilor pe probleme de invatamint. Cu toate acestea, deputatul PD a ramas un anonim. Lucru pe care l-a recunoscut chiar el. „Am fi vrut sa fim mai prezenti in perceptia publicului din judet. Nu am reusit sa gasim insa modalitatea de a ne face cunoscuti”, a admis Baciu. Tocmai notorietatea redusa a filialei judetene conduse de Baciu a atras recent nemultumirea liderului PD, Traian Basescu. Acesta i-a reprosat lui Baciu procentul de doar 10% detinut de PD in sondajele realizate la Iasi.
Cum descrie fenomenul un politolog de marca
Din punctul de vedere al politologilor, anonimatul in care se zbat parlamentarii de Iasi este o consecinta a sistemului electoral din Romania. „Alegatorii aproape ca nu au mecanisme de control asupra celor pe care ii aleg. Adica, un cetatean nu poate cere unui anume parlamentar, care nu-l reprezinta asa cum ar trebui, sa renunte la functie. Nu exista organisme civile care sa monitorizeze, in acest moment, activitatea parlamentarilor si sa ceara «sanctionarea» celor care nu sint reprezentativi”, a spus profesorul George Poede, de la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii „Al. I. Cuza”. In al doilea rind, de vina ar fi faptul ca parlamentarii au fost alesi pe liste si nu uninominal. „Daca ar exista sistemul de vot uninominal, ar fi votati acei politicieni care ar avea programe viabile. Asa…”, a mai spus Poede.
Raid telefonic al „Ziarului de Iasi”: Nici sefii institutiilor nu-i cunosc pe parlamentarii de Iasi
Pentru ca activitatea unui parlamentar sa fie eficienta, acestia ar trebui sa comunice cu cei care se ocupa de judet chiar in teritoriu. Cu alte cuvinte, sa afle de la sursa care sint problemele alegatorilor. La Iasi, nu numai ca nu se intimpla asa. Mai mult, sefii din administratia judetului habar nu au cine sint parlamentarii de Iasi. Pentru ca nu au fost contactati de acestia aproape niciodata.
Pentru sefa Directiei Regionale de Drumuri si Poduri (DRDP), Dorina Tiron, mai mare rezonanta are numele Burkina Faso (stat in Vestul Africii) decit nume ca Maria Apostolescu, Pavel Tirpescu, Alin Ciocarlie sau Mihai Baciu. „Cine sint oamenii astia? Nu am auzit de ei… Nu lucreaza la mine”, a spus Tiron, contrariata de intrebare. Aceasta a mai spus ca nu a auzit numele nici din presa si nici de la cunoscuti. Cind a fost lamurita ca numele enumerate sint ale unor parlamentari, sefa DRDP „s-a predat”. „Eu am auzit de Solcanu, Mocanu, Dorneanu si Dobre, unii ma mai suna, din cind in cind, dar de restul nu am auzit, imi pare rau…”, a mai spus Dorina Tiron.
Nici la Directia Ape Prut (DAP) parlamentarii nu sint mai cunoscuti. „Nu-mi spun nimic numele astea… Cine sint astia?”, a intrebat Corneliu Cretu, directorul DAP, la fel ca si Dorina Tiron. Cind i s-a explicat ca sint parlamentari, lui Cretu i s-a urcat singele la cap. „Ce-i asta, dom’le, sondaj? Dumneavoastra nu stiti ca nu trebuie sa sunati intre doua si cinci dupa-amiaza, ca la ora asta lumea se odihneste?”, s-a otarit Cretu.
Ceva mai informat s-a dovedit seful Oficiului pentru Protectia Consumatorului (OPC), Ioan Haraga. „Apostolescu parca e de la PRM, nu? Iar Ciocarlie a candidat la Parlament”, a fost destul de exact Haraga. Seful OPC a recunoscut, insa, ca parlamentarii de Iasi, cu putine exceptii, sint necunoscuti de catre electorat. „Sint multi parlamentari care nu se vad in politica. Astia ar fi mai bine sa stea acasa, dupa soba, sau sa-si vada de afaceri sau ce mai au ei”, a incheiat Haraga.
Intrebat daca numele de Maria Apostolescu ii spune ceva, seful Directiei pentru Protectia Copilului, Pintilie Penciuc, a ramas citeva clipe pe ginduri. „Apostolescu… Cred ca… nu stiu. Nu, numele nu-mi spune absolut nimic”, a spus Penciuc. Nici numele lui Alin Ciocarlie nu i-a parut mai cunoscut lui Penciuc. Abia dupa citeva momente de gindire, Penciuc si-a adus aminte ca a auzit de acest nume. „E deputat PUR, parca, nu?”, a intrebat Penciuc.
O reactie similara a avut-o si directorul Serviciului Public de Administrare a Drumurilor Judetene, Romeo Stoica. Numele unei Apostolescu sau al unui Ciocarlie i-au sunat complet necunoscute. „Nu… nu-i stiu. Dar cine-s astia?”, a intrebat Stoica. Conform precizarilor acestuia, doar doi sau trei parlamentari i-au cerut din 2000 si pina acum informatii privind starea drumurilor judetene, „Au fost chiar decenti. Nu m-au deranjat prea mult”, a spus Stoica.
Nici primarii din judet nu i-au vazut pe alesii iesenilor prea des. „Apostolescu? Ciocarlie? N-am asa familii in comuna”, a spus Valeriu Enciu, primarul comunei Cozmesti. Nici dupa ce i s-a spus ca si acestia sint parlamentari, Enciu nu a fost cu mult mai lamurit. „Prin comuna au trecut din 2000 incoace doar vreo doi-trei parlamentari. Ar fi fost normal ca fiecare sa treaca prin comune macar o data in trei ani. Daca nici nu calca pe aici, de unde sa-i stie lumea?”, a intrebat Enciu.
C?t ne costa un parlamentar
Fiecare parlamentar trimis de alegatorii ieseni sa-i reprezinte la Bucuresti costa c?te 80 de milioane lei lunar, adica aproximativ un miliard de lei pe an. Salariu, benzina, telefon, locuinta, consilieri s?nt doar c?teva dintre capitolele de cheltuieli ale unui parlamentar platite din buzunarul cetatenilor. Astfel, salariul brut al unui deputat se ridica la aproximativ 40 milioane lei. La aceasta suma se adauga ?nca 19 milioane lei, ca suma forfetara. Suma este destinata acoperirii cheltuielilor parlamentarilor cu ?ntretinerea cabinetelor parlamentare din teritoriu, plata consilierilor, a secretarei sau benzinei consumate. Fiecare deputat primeste un telefon mobil de serviciu, beneficiind de c?te 700 minute de convorbiri gratuite lunar. Deputatii si senatorii din provincie beneficiaza de cazare la hotelul de patru stele „Bucuresti” sau de decontarea cheltuielilor cu ?nchirierea unei locuinte ?n capitala. (Alex ZANOAGA, Catalin PRISACARIU)

Comentarii