„Lupta de clasa” in salile de judecata

Patronii si angajatii din Iasi se pling ca legislatia le este potrivnica. Atit primii, cit si cei din urma considera ca statul nu le protejeaza interesele asa cum ar trebui. In vreme ce patronii se pling ca pierd majoritatea litigiilor de munca, salariatii sustin ca pot fi sanctionati de angajatori dupa bunul-plac al acestora, fara ca ei sa poata face ceva. Totusi, specialistii in domeniul litigiilor de munca sustin ca principala cauza a pierderii litigiilor de munca o reprezinta nerespectarea procedurilor prevazute in legislatie. "Sa presupunem ca un angajat nu-si respecta unele obligatii si, din acest motiv, firma sau institutia in care isi desfasoara activitatea are de pierdut, fie financiar, fie ca imagine, fie intr-un alt mod. Angajatorul nu-l poate concedia, la nervi, pe acel salariat, fara a respecta pasii prevazuti de lege. Nerespectarea acestor pasi poate duce automat la pierderea proceselor", a declarat ieri avocatul iesean Adrian Fetcu.

Datele statistice arata faptul ca, in majoritate, procesele au fost cistigate de cei care le-au intentat. Potrivit specialistilor, cele mai multe dintre litigiile de munca sint intentate, in general, de catre angajati, nu de catre angajatori.

"In cursul anului trecut au fost solutionate 1.294 de litigii de munca. Dintre acestea, in 665 de cazuri au fost admise actiunile, iar in 329 au fost respinse. Totodata, in 167 de dosare, reclamantii au renuntat la judecata, in vreme ce in 133 de cazuri s-au dat alte solutii (de exemplu, admise in parte – n.r.)", a declarat judecatorul Daniela Amancei, purtatorul de cuvint al Tribunalului Iasi.

Specialistii mentioneaza ca cele mai multe litigii de munca sint intentate de catre angajati, nu de catre angajatori. "Nu detin o statistica, insa e o chestiune de logica: angajatii apeleaza in numar considerabil mai mare la instante pentru a le solutiona litigiile de munca, decit angajatorii. Cred ca, in proportie de aproximativ 90%, astfel de dosare sint depuse de catre angajati", a mentionat Adrian Fetcu.

Pe de alta parte, avocatii sustin ca legislatia actuala nu favorizeaza nici angajatorul, nici angajatii. "In legislatia veche, angajatul era mai protejat. Cred ca solutiile majoritar favorabile angajatilor se dadeau si din cauza legiuitorului, dar si din cauza faptului ca angajatorii erau culpabili de incalcarea legislatiei, dar si din pricina unor abuzuri. In acest moment, legislatia s-a modificat si nu cred ca salariatul mai este protejat in mod deosebit si ma refer aici la noile prevederi privind modul de concediere, introducerea prevederii referitoare la criteriile de performanta etc. De exemplu, in vechiul Cod al Muncii, era prevazut ca angajatorul care face disponibilizari masive sa nu mai poata angaja alte persoane pe aceleasi posturi vreme de 12 luni. Acum, acea prevedere a fost abrogata din Codul Muncii", a mentionat ieri avocata Teodora Plaiesu.

"Exista prevederi legislative aberante!"

Avocatii considera ca nu este o regula ca angajatul sa cistige litigiile de munca. "Nu se poate afirma ca litigiile de munca trebuie cistigate neaparat de catre angajat. Legislatia este aplicata, si cine are dreptate cistiga procesul. Desigur, depinde intr-o proportie foarte mare de modul in care angajatorul intelege sa aplice legea in vigoare. Exista numeroase cazuri in care angajatorul nu respecta procedurile din Codul Muncii si, atunci, este perfect normal ca judecatorii sa-i dea cistig de cauza angajatului", a adaugat avocatul Adrian Fetcu.

Acesta a subliniat ca exista prevederi legislative care nedreptatesc ambele parti. "Sint multi patroni care, chiar daca au dreptate in principiu, pierd aceste litigii de munca. Asta din cauza ca, asa cum spuneam anterior, nu se respecta anumiti pasi prevazuti de legiuitor, cind vine vorba mai ales despre concedieri. Intr-o perioada anterioara, legislatia il favoriza mai mult pe angajat, fiind vorba si despre o politica sociala. Ideea era ca muncitorul sa fie protejat cit de cit de eventuale abuzuri. Si acum exista unele prevederi care dezavantajeaza angajatorul, cum ar fi cea referitoare la «obiceiul locului». Astfel, in noul Cod al Muncii, se arata ca angajatorul care trimite angajati la un punct de lucru din strainatate trebuie ii informeze pe muncitori despre «obiceiul locului», pentru ca acestia sa nu intre in conflict cu legea penala din tara respectiva. Prevederea trebuie aplicata, sub sanctiunea nulitatii contractului de munca. Nu mi se pare normal acest fapt, pentru ca el inseamna o investitie in plus pentru angajator si, uneori, o prevedere inutila si aberanta. Sint convins ca exista persoane din tara respectiva care nu cunosc asa-numitul «obicei al locului» si, atunci, cum le putem cere angajatorilor si angajatilor romani sa-l stie?!", a incheiat avocatul Fetcu.