Nichita acuza „cabala” portocalie ca a lasat Iasul fara bani

marți, 12 august 2008, 22:03
3 MIN
 Nichita acuza „cabala” portocalie ca a lasat Iasul fara bani

Municipalitatea ieseana a contestat ultima decizie a Comitetului Regional de Evaluare Strategica si Corelare (CRESC). Primarul Gheorghe Nichita s-a declarat revoltat de faptul ca proiectele depuse de municipalitate au fost excluse practic de la finantare europeana.

Edilul a anuntat ca a trimis contestatii atit catre CRESC, cit si catre Comitetul de Monitorizare de la nivelul Guvernului. Sansele de reusita ale contestatiilor sint insa aproape nule.

"Ce pot sa spun este ca in prima sedinta a CRESC se va analiza contestatia. Ea va fi acceptata sau respinsa. Daca ar fi acceptata, ar insemna ca tot procesul sa fie luat de la capat, ceea ce personal ma indoiesc. La sedinta au fost reprezentanti de la ministere, iar Autoritatea de Management a avizat deja hotarirea CRESC", a declarat Constantin Apostol, directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est.

Nichita: "Proiecte mai slabe vor primi bani"

Primarul Nichita sustine ca hotarirea CRESC de pe data de 30 iulie nu a respectat toate prevederile regulamentelor si nici principiile Uniunii Europene. "Nu s-au respectat termenele. Proiectele trebuiau analizate pe masura ce erau depuse. Principiul «primul venit, primul servit» nu s-a respectat. Noi am depus proiectele in decembrie. Trebuiau analizate in martie, nu in iulie", a declarat Nichita. El a mai spus ca urmeaza sa primeasca finantare proiecte plasate in urma evaluarilor tehnice si economice dupa cele ale municipiului.

Favorizat ar fi judetul Suceava, condus de democrat-liberalul Gheorghe Flutur. "Proiectele noastre au fost plasate de evaluatorii independenti pe locurile 11 si 12, adica primeau finantare. In schimb, vor primi finantare proiecte depuse de Suceava, care au fost plasate de evaluatori pe locurile 17, 19, 20, 21, 23. Toate vor fi finantate. Aranjamentul a fost facut de Flutur, impreuna cu alti membri PDL. Astfel, banii vor ajunge la Suceava, Botosani sau Bacau. Bacaul era fezabil doar cu un proiect. Proiecte mai slabe vor primi bani. Sint convins ca ministrul Laszlo Borbely va putea face ceva", a afirmat Nichita.

Contactat telefonic, Flutur, presedintele Consiliului Judetean Suceava, sustine ca hotarirea CRESC a respectat toata legislatia in vigoare. "Nichita nu a fost la sedinta. A lipsit. Imi pare rau daca cineva din Coasta de Azur isi poate da cu parerea despre o sedinta la care nu a fost. Sa discute cu colegii lui din PSD, de la Vaslui si Bacau. Toata lumea a semnat. Sint convins ca Iasul va primi fonduri, dar nu se poate sa fii cistigator din prima. Chiar el solicita un echilibru. Judetul Iasi are 48 de milioane de euro, din cele 140 de milioane de euro de pe regiune. Sint convins ca nu s-a facut nici o nedreptate", a precizat Flutur.

Proiectele Iasului nu ar fi avut impact regional

Reprezentantii ADRNE sustin ca proiectele municipiului au fost bune din punct de vedere tehnic si economic. Investitiile nu ar fi demonstrat insa un impact regional.

"La nivelul CRESC se analizeaza si impactul regional al proiectului. Se analizeaza si alte eventuale surse de finantare. Iasul poate completa cele doua proiecte si le poate depune pe axa I, unde va fi pol de crestere. Doar municipiul va beneficia pe axa I de cel putin 70 milioane euro", a completat Apostol. El a explicat si de ce proiecte depuse in luna decembrie au fost analizate abia in iulie.

"In decembrie au venit foarte multe proiecte. Noi am solicitat mai multi evaluatori, dar nu am primit decit jumatate. Astfel, am ajuns sa avem evaluari la proiecte depuse in ianuarie sau februarie, dar nu si la cele din decembrie. Am avut o corespondenta cu Autoritatea de Management. S-a decis ca toate proiectele sa fie analizate intr-o sedinta", a explicat Apostol.

Municipiul Iasi a depus doua proiecte pentru obtinerea de fonduri europene, ambele documentatii vizind modernizarea mai multor strazi din municipiu. Valoarea cumulata a proiectelor este de peste 88 milioane lei, adica  in jur de 25 milioane euro. Membrii CRESC au pozitionat insa proiectele municipiului pe locurile 25 si 26, in afara finantarii europene.

Comentarii