O anomalie

Subtitlu

marți, 14 iunie 2011, 11:18
5 MIN
 O anomalie

Bulevardele municipiului sint transformate in adevarate curse pentru viata de soferi inconstienti. Fara semnalizari si obstacole suplimentare, trecerile de pietoni par a nu mai avea nici o semnificatie in fata celor aflati la volan. Doar in primele trei luni ale anului au fost ridicate 511 de permise de conducere pentru neacordare de prioritate pietonilor. In multe situatii se ajunge la accidente extrem de grave, si chiar mortale. Este si cazul accidentului care a avut loc simbata in Copou. Singura solutie pentru a creste siguranta pietonilor pare a fi montarea de noi semafoare. Chiar daca se reduce fluenta traficului auto, politistii sustin ca riscul de accident scade foarte mult dupa instalarea acestora.

In municipiu sint 400 de treceri de pietoni

Sefii Primariei iau in calcul semaforizarea tuturor zonelor de risc pentru pietoni. Intersectiile sau doar trecerile de pietoni de pe bulevarde ar urma sa nu mai fie semnalizate doar prin semne rutiere. Investitiile majore vor fi realizate in urmatorii ani, dupa ce municipalitatea va obtine fondurile necesare pentru managementul traficului. „In mod normal, la mai mult de doua benzi pe sens ar trebui amenajate refugii pe axul drumului, dar nu este suficient spatiu pentru acest lucru. Apoi, mai avem si tramvaiele. Vom analiza posibilitatea de a semaforiza intersectiile de pe strazile importante, dar nu vom putea semaforiza toate trecerile de pietoni. Avem peste 400 de treceri de pietoni in municipiu. Ne va ajuta si sistemul de management al traficului. Cred ca semaforizarea este cea mai buna solutie pentru strazile principale", a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic si de investitii al Primariei. La nivelul municipiului exista mai multe artere cu cite doua benzi pe sens, dar cu treceri de pietoni semnalizate doar la nivel de indicatoare si marcaj. Bulevardul Poitiers, bulevardul Nicolae Iorga de la intersectia cu pasajul Galata si pina aproape de piata Nicolina, portiuni din soseaua Moara de Foc, Strapungere Silvestru sint astfel de exemple. La fel si bulevardul Carol I, din zona Universitatii „Cuza" si pina la rond Agronomie, desi este o zona de promenada, cu multe obiective de agrement, dar si unitati medicale. „Orice semnalizare suplimentara creste gradul de siguranta, in detrimentul fluentei traficului, insa pe noi ne preocupa siguranta participantilor la trafic. Este adevarat ca in intersectiile semaforizate se produc mai putine evenimente rutiere, pentru ca participantii la trafic sint obligati sa opreasca", a explicat inspectorul principal Dragos Moisuc, sef interimar al Biroului Rutier.

Se asteapta realizarea proiectului de management al traficului

Pentru a nu afecta mult traficul auto, exista posibilitatea de a monta semafoare cu buton, la fel ca in multe orase din Europa. Aceste dispozitive pot fi actionate de pietoni in cazul in care se doreste traversarea strazii. La scurt timp, in functie de setarile date, semaforul intra pe culoarea rosie pentru autoturisme si permite traversarea strazii. „Ne-am gindit si noi la aceasta solutie, dar la noi nu se poate face acest lucru acum, pentru ca avem nevoie de alte dispozitive. Totul trebuie facut intr-un sistem integrat. Sistemul de management al traficului va permite si acest lucru. In plus, in situatia unui trafic auto si pietonal intens, sistemul functioneaza la fel ca in cazul unuia cu timpi setati, la fel ca acum", a precizat Chirica. Sistemul de management al traficului implica, printre altele, semaforizarea a 90 de intersectii.

Unele intersectii sint deja semaforizate si vor fi modernizate, iar altele vor fi semaforizate prin acest proiect.

Soferii scapa, de regula, nepedepsiti daca accidenteaza mortal un pieton

Uciderea din culpa este pedepsita, potrivit legislatiei in vigoare, cu inchisoare de la unu la cinci ani. In cazul in care aceasta infractiune este comisa de o persoana care are antecedente, pedeapsa poate fi majorata. De asemenea, in cazul in care soferul in cauza comite infractiunea impreuna cu altele, cum ar fi conducere fara permis sau cu imbibitie alcoolica, sansele ca el sa faca puscarie cresc in mod considerabil. Specialistii au precizat ca, in general, infractiunile comise din culpa nu sint pedepsite atit de dur precum cele cu intentie. Astfel, uciderea din culpa difera din acest punct de vedere de omor, de exemplu. De-a lungul timpului, instantele iesene au emis o serie de sentinte in cazuri de ucidere din culpa. Cele mai multe dintre acestea au fost cu suspendarea executarii, tocmai datorita faptului ca nu a fost vorba despre comiterea mai multor infractiuni deodata si pentru ca soferii respectivi nu aveau cazierul patat.

Desigur, exista si exceptii in ce priveste condamnarile. De exemplu, in luna februarie a acestui an, magistratii de la Judecatoria Iasi l-au condamnat la sapte ani de detentie pe un tinar de 22 de ani, Ionut Craus, care a comis un accident rutier mortal, dar conducea si fara permis. Un alt barbat, de 34 de ani, a fost condamnat recent la doi ani de inchisoare, dar cu suspendare, dupa ce a ucis un barbat cu ATV-ul pe care il conducea. Totodata, in luna mai a acestui an, un barbat de 39 de ani, Constantin Cantemir, a primit o pedeapsa de doi ani si zece luni de inchisoare, cu suspendare, dupa ce si-a ucis prietena intr-un accident rutier. Judecatorii l-au condamnat la trei ani de inchisoare, cu suspendare, si pe Ioan Manole, fiul preotului din Galata, in urma unui accident rutier mortal pe „zebra", in zona Pacurari. „Exista diferente notabile intre un omor si ucidere din culpa. Privind din latura subiectiva, legiuitorul a luat in considerare faptul ca un individ care comite un omor doreste sa faca acea infractiune, in vreme ce la ucidere din culpa nu exista elementul vointa. Nu ii poti da aceeasi pedeapsa unui om care comite o crima ca altuia care face un accident rutier. In functie de circumstante si de antecedenta penala a persoanei in cauza, judecatorul decide care este pedeapsa", a declarat ieri avocatul Liviu Bran. In ce priveste despagubirile, acestea sint acordate de catre instanta in functie de cheltuielile facute de rudele victimei si de suferinta psihica a partilor vatamate. Judecatorii apreciaza in mod subiectiv ultimul tip de despagubiri civile, acestea fiind diferite de la caz la caz. In marea lor majoritate, prin sentintele judecatoresti sint obligate firmele de asigurari sa achite despagubirile in astfel de cazuri. Cea mai mare despagubire acordata pina acum de instantele iesene in urma unui accident rutier mortal este de 2.418.000 de lei. Judecatorii au obligat firma de asiguri sa achite aceasta suma catre o tinara care si-a pierdut atit mama, cit si tatal si fratele intr-un accident, care a avut loc in octombrie 2009, la Letcani.

Comentarii