50 de milioane de dolari pentru Roman

Rezolvarea problemelor de natura economica cu care se confrunta municipiul nostru sta de mult timp pe primul plan al celor care au condus si conduc destinele Romanului. Dificultatile care inca paralizeaza activitatea la nivel central se rasfring, in fiecare an, asupra sumelor alocate localitatilor din tara. Cu citeva zile in urma, in sedinta Consiliului Local in care a fost aprobat bugetul din acest an, primarul Dan Ioan Carpusor marturisea ca, in acest an, una din problemele stringente ale Romanului – repararea strazilor – nu isi va gasi rezolvare. Reabilitarea strazii Stefan cel Mare a fost abandonata tot din considerente financiare: ar trece mai bine de zece ani pentru efectuarea lucrarilor in acea zona, dupa ritmul in care Guvernul aloca fonduri in acest scop.
Pe de alta parte, primarul este optimist in ceea ce priveste aprobarea si finantarea altor patru proiecte, care privesc alimentarea cu apa a orasului.
"Am incredere in sansa de finantare a acestui proiect, cele 50 de milioane de dolari urmind a transforma orasul intr-un adevarat santier, de pe urma caruia sa beneficieze atit specialistii in domeniu cit, mai ales, ulterior, toti romascanii. Pentru a avea garantia ca modernizarea centralelor termice si a retelei de apa si canal poate avea loc in maximum doi-trei ani, am lansat, in paralel, proiecte catre diverse alte surse de finantare. Avem deja doua raspunsuri incurajatoare, dar cel mai amplu si sigur este proiectul sustinut de Ministerul Mediului, care are in vedere nu numai retelele de distributie, ci si sursele de alimentare cu apa", declara primarul Dan Ioan Carpusor.
Solutii externe
Politicile economice duse de ultimele guvernari nu au condus, din nefericire, la concretizarea unui plan eficient pentru rebilitarea infrastructurii. Proiecte indraznete, cum ar fi, de pilda, autostrada Bucuresti-Pitesti, au esuat tot din aceasta pricina.
Edilii municipiului nostru au mai gasit unele solutii intervenind, la nivel central, cu sprijinul parlamentarilor de Neamt.
O alta solutie care s-a intrezarit a fost cea a finantarilor externe. Numeroase localitati din tara au colaborari cu diverse institutii din strainatate, pentru finantarea unor diverse actiuni. Spre exemplu, orasul Pascani are in derulare un proiect, prin programul ISPA, in domeniul energiei termice, iar Iasul – unul pentru apa. Consiliul Local Roman, impreuna cu Goscom, a rezolvat, cu sprijin danez, problema statiei de captare de la Pildesti. De asemenea, cu ajutorul unei firme franceze, edilii romascani vor incerca realizarea unei moderne fabrici de reciclare a deseurilor menajere.
In urma cu un an, Goscom a trecut la realizarea unui proiect de finantare de la Uniunea Europeana, prin care, daca va fi aprobat, Romanul va beneficia de incredibila suma de 50 de milioane de dolari pentru modernizarea centralelor termice si a retelei de apa. Unul din aspectele care ne avantajeaza foarte mult, in aceasta situatie prevede ca acesti bani sint nerambursabili.
Studiul de fezabilitate a fost realizat de Edil Proiect Piatra Neamt, iar realizarea acestia a durat un an si jumatate. Deoarece Uniunea Europeana nu primeste decit proiecte foarte complexe, realizate dupa model occidental, s-a apelat la ajutorul unei firme de consultanta romano-italiana, Veronica Panap, cu sediul in Piatra Neamt. "Nu se accepta decit programe extinse, care sa aduca o schimbare in viata comunitatii. Standardele romanesti nu corespund cu cele ale Uniunii Europene, de aceea am apelat la o firma de consultanta", a declarat directorul SC Goscom, Eduard Corduneanu.
Confirmarea nesperatului avantaj pe care l-ar avea municipiul Roman si, implicit, locuitorii sai, in cazul obtinerii finantarii, este data de faptul ca firma de consultanta romano-italiana nu este la primul proiect de o asemenea importanta, patronul firmei sustinind la Bruxelles si proiecte de dezvoltare rurala, in valoare de 2 milioane de dolari, precum si un proiect de dezvoltare a orasului Tirgu Neamt, in valoare de 2,5 milioane de dolari.
Proiectul a fost inaintat, in luna martie, Uniunii Europene.
"Am fost singurii delegati fara o sustinere politica. In timp ce delegatiile Germaniei, Ungariei si Bulgariei aveau in componenta reprezentanti ai mai multor ministere, ba chiar delegatul Uniunii Europene in acea tara, eu am reprezentat Romania alaturi de asociatul meu italian si am facut o impresie foarte buna prin calitatea si argumentele proiectelor. Daca cele trei proiecte – pentru Roman, Tirgu Neamt si zona rurala – vor fi aprobate si finantate, judetul Neamt isi va schimba, in scurt timp, statutul economic si social", a sustinut Veronica Ropotica Pezone, director al firmei Veronica Panap.
Directorul Goscom nu este la fel de optimist in ceea ce priveste succesul acestor demersuri. "Exista o mare concurenta in aceasta privinta, deoarece programe similare au initiat si multe alte localitati din strainatate. Problema e ca reprezentantii unor localitati din alte tari s-au dus acolo avind sprijinul politicienilor. Delegatia noastra insa nu a fost reprezentata de nimeni de la nivel central", a precizat Eduard Corduneanu.
In afara de acest indraznet proiect, Goscom mai are in vedere o actiune care ar rezolva problema alimentarii cu energie electrica a statiei de captare de la Pildesti. Prin sistemul de cogenerare se va asigura cel putin necesarul de energie electrica pentru statia de captare. (C. BARGAOANU)