Copilul rinocer

Specialistii confirma statistici tragice: radiatiile nucleare provoaca malformatii, cancere si tumori. Cele mai multe cazuri s-au inregistrat dupa explozia primelor bombe atomice, la Hiroshima si Nagasaki, din 6 august 1945. Tot pe 6 august, dar in 2001, Milica Gheorghe, din Valea Ursului, a nascut un copil. Bebelusul suferea de o malformatie congenitala grava si a fost internat, pe 30 august, la Sectia de Pediatrie a Spitalului Municipal Roman. Medicii l-au diagnosticat cu mielomeningocel frontal, adica o tumoare in zona fruntii, fara a preciza cu precizie cauza.
De atunci, mama, impreuna cu Remus Serban, tatal baiatului, au trecut o singura data, in octombrie, sa se intereseze de soarta fiului lor. Doctor Ioan Chereji, seful sectiei de Pediatrie, a trimis copilul la Spitalul de Neurochirurgie din Iasi, pentru a fi operat. Medicii de acolo au spus ca nu poate fi operat pentru ca nu are insotitor, motiv pentru care l-au trimis, inapoi, la Roman. Pe 23 noiembrie, mama s-a prezentat la sectia de Pediatrie, spunind ca a venit sa ia copilul la operatie. Primarul din Valea Ursului i-a dat bani pentru a merge la Iasi, sa-si opereze copilul. In sectia de Pediatrie, Milica a stat doar o ora, dupa care a fugit cu banii, capotul si baticul primite de la spitalul.
Lacrimi fara nume
In cele citeva luni de viata, bebelusul a plins mai mult decit orice copilas de virsta lui. Casa lui e un pat de spital. Sinul mamei, care ar trebui sa-l alapteze, e doar o sticla cu biberon. Bratele parintesti, care ar fi trebuit sa-l legene, sint doar bratele asistentelor. Era o zi geroasa cind l-au vazut doi straini. Atit de mic, aproape pierdut in scutece, scincind de durere. In fata aparatului de fotografiat a deschis ochisorii, si-a intrerupt plinsul si, pentru o clipa, tuturor li s-a parut ca a zimbit. Poate ca nu stie ca mama nu vrea sa-l vada. ”Noi am facut demersuri, atit la dispensarul din Valea Ursului, cit si la adjunctul sefului postului de Politie de acolo, pentru a da de urma mamei. In octombrie, mama a promis ca va merge cu el la Iasi, dar, de atunci, n-am mai vazut-o. Probabil ca ea primeste alocatie, desi nu se intereseaza deloc de copil. Copilul are sanse sa supravietuiasca, dar, totul depinde de mama”, spune medicul Ioan Chereji.
Singur pe lume
La parterul sectiei, holul roieste de lume. Mame cu copii in brate, tatici framintind in miini caciulile de blana, bebelusi cu haine viu colorate.
Undeva, pe un coridor, se afla o camera. Ascuns de lume, un suflet plapind asteapta. Probabil ca primul cuvint pe care il va invata va fi….”doctor”. Prea putin conteaza cine este vinovat de aceasta malformatie. A refuza dreptul la viata e cumplit. A refuza, insa, ca mama, dreptul la o viata normala e inuman. Nu are nevoie de bani. Nu are nevoie de jucarii. Are nevoie de o sansa, pe care numai mama, care pina acum n-a fost demna, i-o poate da. Si mai are nevoie de un nume. (E.V.P)