Si Birladul ne-a „batut” la fonduri UE pentru cultura

Centrul Birladului, ale carui cladiri vor fi reabilitate cu fondurile culturale ale UE. La concurenta, Iasul ar fi putut avea str. Cuza Voda (foto jos), incombarabila ca valoare

Sintagma "Iasul, capitala culturala" pare din nou sa fi ramas o simpla vorba in vint. Dupa modul in care autoritatile se intereseaza de refacerea monumentelor istorice, se poate spune ca municipiul Birlad ar putea fi redenumit "capitala culturala a Moldovei".

Pina in prezent, Iasul nu a obtinut nici un euro din fondurile comunitare pentru restaurarea patrimoniului cultural, desi ne aflam pe locul al doilea in tara, dupa Bucuresti, in ceea ce priveste numarul monumentelor istorice recunoscute de Ministerul Culturii si Cultelor.

"O sa evaluam posibilitatea"

De la inceputul anului, prin POR, axa 5.1, prin care se aloca bani europeni pentru "restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si modernizarea infrastructurii conexe" sint disponibile fonduri nerambursabile de peste 38 de milioane de euro. Acesti bani europeni ar putea fi atrasi de administratia publica locala si centrala sau de institutii de cult. Desi Iasul ar avea cele mai multe motive sa-si refaca valorile culturale si sa le promoveze, se pare ca autoritatile nu sint deloc interesate de posibilitatile oferite de aceste fonduri.

Atit reprezentantii Primariei Iasi, cit si cei ai Consiliului Judetean nu au decit idei. "O sa evaluam posibilitatea realizarii muzeului municipal prin intermediul surselor de finantare pe POR, axa 5.1. Acesta ar urma sa fie infiintat in cladirea de pe strada Zmeu, nr.3", a precizat directorul executiv al Primariei, Cosmin Coman.

Cladirea, datata din 1800-1832, se afla in lista monumentelor istorice aprobata de Ministerul Culturii, ceea ce inseamna ca pentru restaurarea acesteia se putea pregati si pina acum un proiect prin care sa se obtina fonduri europene pentru restaurare.

Insa autoritatile iesene nu au facut nici un pas in a concretiza aceasta idee, pe masa lor neaflindu-se nici macar documentatia tehnica necesara demararii proiectului. Doar idei de proiecte pentru refacerea patrimoniului cultural au si reprezentantii CJ Iasi, desi la nivelul judetului sint inregistrate peste 1.600 de monumente istorice.

Birladul a cistigat 18 milioane lei

Fara pretentiile culturale ale Iasului, Vasluiul a reusit sa ajunga cu un pas inaintea autoritatilor noastre locale. Astfel, la mijlocul acestui an, CJ Vaslui a primit aprobarea pentru demararea unui proiect privind "Reabilitarea centrului cultural istoric al municipiului Birlad". "Proiectul nostru este cistigator, a fost aprobat prin Comitetul Regional de Evaluare Strategica si Corelare Nord-Est (CRESC). Speram ca pina la sfirsitul acestui an sa fie demarata licitatia pentru executia lucrarilor de restaurarea a Muzeului "Vasile Pirvan" si a Teatrului "Victor Ion Popa" si renovarea infrastructurii tehnico-edilitare din centrul municipiului Birlad. Cu aceste fonduri intentionam sa amenajam si parcul din fata institutiilor de cultura", a precizat vicepresedintele CJ Vaslui, Corneliu Bichinet. Valoarea proiectului este de peste 18 milioane de lei (circa 5 milioane euro), iar CJ Vaslui si consiliul local Birlad vor contribui cu aproximativ 3 milioane de lei.

Valoarea unui proiect de restaurare a patrimoniului cultural, care ar putea atrage fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana si Guvern de pina la 98%, ar trebui sa fie intre 1,7 milioane de lei si 83 de milioane de lei. Practic, autoritatile publice pot reface cu bani europeni monumentele incluse pe lista patrimoniului UNESCO, cele care fac parte din patrimoniul cultural national sau din cel local pentru care nu s-au mai alocat bani in ultimii cinci ani.

Pina in prezent, la nivelul Regiunii Nord-Est doar autoritatile publice din Vaslui au primit aprobarea pentru a derula un asemenea proiect. "Este adevarat ca avem mai putine solicitari pe aceasta axa a POR (n.r. 5.1.) privind patrimoniul cultural si asta din cauza ca aceste proiecte care vizeaza refacerea monumentelor din patrimoniul cultural au reguli mai speciale. Proiectarea si avizarea sunt mai aparte, mai pretentioase", a precizat Constantin Apostol, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est (ADRNE), institutie la care se depun proiectele care ar putea beneficia de finantare europena prin POR.