In Suceava nici un pai nu se misca fara spaga

Recent, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile a realizat un sondaj care ofera o imagine asupra dimensiunii pe care a dobindit-o in Romania ultimilor ani, obtinerea facilitatilor de orice fel prin spaga. Practic, in institutiile publice romanesti mita este la ea acasa. Pentru obtinerea unor facilitati anume, pentru a fi iertat atunci cind eludeaza legea, ori pur si simplu pentru a beneficia chiar si de servicii la care are dreptul in mod legal, romanul trebuie sa scoata bani din buzunar la tot pasul. Sondajul amintit releva faptul ca 21% din populatia tarii este de parere ca primesc mita practic toti angajatii din sectorul public iar 62% dintre romani cred ca in cea mai mare parte, angajatii institutiilor de stat sint pretabili la a primi spaga. In ceea ce priveste domeniile predilecte in care se rezolva problemele prin mita, romanii, conform sondajului, plaseaza detasat, pe primul loc sanatatea, cu 23%, administratia locala cu 11%, urmate de politie, vama, banci, justitie, Romtelecom , Sectii financiare si invatamint.
"Monitorul de Suceava" va propune o trecere in revista a sumelor pe care trebuie sa le scoata din buzunar sucevenii pentru a-si rezolva problemele in domeniile enuntate. Informatiile provin din surse sigure, persoane patite, in cea mai mare parte, pe care insa din motive lesne de inteles le vom proteja, nefacindu-le publice numele.
In spital, nimeni nu misca un deget fara plic
Sanatatea este locul in care nu se misca practic nimic fara spaga. De la suta de mii de lei data medicului de familie pentru obtinerea unui certificat medical fictiv si pina la milioanele de lei pe care bietii pacienti trebuie sa-i cotizeze la doctorul care ii opereaza, totul are un pret.
Dupa ce se interneaza in spital, pacientul ia contact brutal cu un sistem care nu misca nici un centimetru inainte daca nu il ungi cum se cuvine. Asistentele, infirmierele, femeia de serviciu, toti il privesc dusmanos, ca pe un obiect in plus, din primele clipe. Daca nu are prezenta de spirit sa actioneze imediat, pacientul risca sa nu fie luat in seama zile intregi, cu toate ca si-a platit asigurarea de sanatate la vreme si ar trebui, macar din acest motiv, sa beneficieze de un minim de asistenta. Lucrurile se schimba insa brusc, atunci cind, cu mina tremurinda, bolnavul introduce plicul in buzunarul halatului. I se schimba asternutul, i se ridica perna, infirmierele vin sa faca injectiile la vreme si baga acul cu delicatete. Acestea au de altfel cele mai mici tarife. Cu 10 mii de lei pentru o injectie intramusculara ori cu 15-20 de mii una intravenoasa se poate capta bunavointa unei infirmiere. Cind este vorba insa de chestiuni mai serioase, in spital nu ai ce cauta fara teancuri groase pregatite dinainte. Operatia de apendicita, considerata o bagatela pentru majoritatea chirurgilor, costa un milion de lei daca pacientul este copil si 1,5 milioane pentru un adult. Colecistul, operatia de fiere adica, una dintre cele mai frecvente interventii chirurgicale, se taxeaza la Suceava cu preturi intre 2,2 si 2,5 milioane de lei, functie de pacient. Piatra la rinichi este insa mai scumpa, o astfel de operatie reclamind din partea bolnavului un efort financiar de cel putin 3 milioane de lei.
Nici mamicile nu sint iertate atunci cind isi propun sa aduca pe lume un copil. Cele cu experienta, care beneficiaza de o nastere normala, pot multumi mamosul cu un milion de lei. Daca insa este vorba de o nastere prin cezariana, tariful creste abrupt la 3 milioane de lei.
Exista tendinta in Romania de a se explica spagile din sistemul sanitar prin salariile de mizerie pe care le primesc cadrele medicale. Ceea ce este numai partial adevarat. Pentru ca mai este si cealalta fata a monedei. Nu de putine ori, in timpul manifestatiilor de protest ale salariatilor din acest domeniu, voci din Guvern chiar, afirmau ca o crestere salariala pentru acestia mai poate astepta, atita vreme cit oricum ei isi completeaza veniturile de la pacienti. Si nu este exclus sa fi avut dreptate functionarul guvernamental care, la acea vreme a fost huiduit cu virf si indesat, in conditiile in care, pentru a obtine un post de infirmiera, temporar in prima faza, o absolventa de scoala sanitara trebuie sa unga articulatiile esentiale ale sistemului cu 20 de milioane de lei iar dupa aceea, pentru a obtine statutul de angajat definitiv, mai trebuie sa scoata, din pamint, din iarba verde, inca 10 milioane de lei. Daca absolventa se gindeste sa devina asistenta medicala, fara 40 de milioane de lei nimeni nu se uita la ea. Si toate acestea, in conditiile in care un debutant in aceste profesii nu are salariul mai mare de un milion de lei pe luna, fiind nevoie de ani lungi de munca pentru a-si recupera investitia. Dar, vorba functionarului guvernamental, exista si o cale mai scurta.
Presedintele Colegiului Medicilor Suceva, doctor Cristian Ieremie s-a abtinut sa comenteze situatia de la Spitalul Judetean, din acest punct de vedere. El este de parere insa ca " toata lumea desconsidera sistemul sanitar insa nimeni nu se uita catre sectoarele in care se cistiga miliarde de lei numai printr-o simpla semnatura. Este normal ca populatia sa ne perceapa astfel, deoarece se duce mai des la medic decit la alte institutii. Oamenii spun ca platesc in plus anumite sevicii, ceea ce inseamna evident dare si luare de mita, dar nimeni nu poate spune ca s-a dus in spital si a dat bani unui medic care nu i-a facut treaba. Fiecare medic care a facut bani a muncit pentru ei, chiar daca ne gindim la simplul fapt ca sta tot timpul in alerta. Statul doreste sa compenseze proasta salarizare prin ideea ca medicii cistiga oricum un ban in plus. Sint insa colegi care nu lucreaza direct cu bolnavii sau care lucreaza cu persoane ce fac parte din categorii defavorizate si care traiesc numai din salariu. Iar, pe de alta parte, munca medicilor si a cadrelor medii din spital nu este platita nici la o optime din cit ar trebui"
In Primarie, fondul funciar lucreaza cu dolari, cei de la urbanism cu marci iar inspectorii in constructii, mai patrioti, cu lei
A fi functionar la primarie, in special la unele din serviciile acestei institutii, este ca si cum Dumezeu ti-ar fi pus mina in cap si te mingiie cu duiosie pe durata unui mandat legislativ. La Serviciul de Fond Funciar, la cel de autorizari pentru garaje sau diferite alte constructii, la Biroul de Disciplina in Constructii etc., "conul abundentei" se revarsa aproape de la sine in buzunarele oamenilor "cheie".
Pentru activitati ce ar trebui prestate firesc, in contul salariului, functionarii sint impulsionati de suceveni cu sume consistente pentru "depasirea" unor obstacole legislative sau scurtarea termenelor de solutionare. Lei, marci, dolari fosnesc discret din buzunarul solicitantului in cel al "barosanului" de la Primarie, care rezolva totul rapid si eficient sau teancul e cam subtire, anevoios si cu greutati la tot pasul.
La Serviciul Fond Funciar, numai semnarea unui plan de situatie "costa" la cerere cam 200 de dolari. De la acest tarif, in progresie aritmetica, spaga se umfla cind este vorba de rezolvarea administrativa a revendicarilor de teren in intravilan, la puneri in posesie, sau schimburi de teren care se contorizeaza intre 500 si 1000 de dolari.
Pentru obtinerea autorizatilor de constructii tarifele sint in marci germane. Intreprinzatorii suceveni care au nevoie de avize sa inceapa constructii mai mari in zone considerate dificile din punct de vedere urbanistic, avanseaza catre cei raspunzatori intre 1000 si 2000 de marci. Dar pentru ca aceste afaceri la scara mare sint rare intr-un an de zile si destul de "periculoase", functionarii din serviciul de autorizare trebuie sa se multumeasca cu prestatii platite mai modest. Autorizatia pentru construirea unui garaj, a unui chiosc, a unei dependinte sau orice alt adaos la constructiile initiale, are sanse sa imbatrineasca mult si bine prin sertarele birourilor, daca solicitantul nu "percuteaza" in conformitate cu tariful pietii. Acesta se situeaza sub plafonul a 1000 de marci, in functie de marimea constructiei si cit de repede vrea proprietarul sa porneasca la treaba. Multi cetateni sint mai grabiti si nu mai asteapta avizele necesare. Din acest moment intervine Biroul de Disciplina in constructii care "pedepseste" atit graba suceveanului cit si abaterile de la proiectele initiale. Daca, Doamne fereste, o streasina depaseste cu 20 de centimetri cota stabilita in desen sau un gard a avansat nitel pe terenul altuia, inspectorii Primariei sint prezenti la fata locului. Ei sint vazuti adesea intrind neinduplecati si autoritari in locuintele celor care au eludat "la centimetru" legea, dar iesind blinzi si intelegatori dupa citeva minute. La acest serviciu, vigilenta inspectorilor se moaie pe lei, cota atingind si doua milioane de lei. Odata "unsi", inspectorii de la Disciplina in Constructii "baga texte" in rapoartele lor intr-o maniera din care nici macar ministrul justitiei nu ar intelege nimic.
Viceprimarul Simion Botezatu ne-a prezentat punctul sau de vedere in ce priveste acest obicei cu radacini adinci si in Primaria Suceava. "Din cite stiu, in legislatura trecuta se incasau tot felul de comisioane in Primarie. Nu am pastrat ascuns acest lucru, iar presa cunoste amanunte.
Din prima zi a acestui mandat, serviciile pe care le coordonez au aflat repede ca nu voi incuraja vechile obiceiuri. Toate adresele cetatenilor ce solicita implicarea Primariei si privesc sectoarele din subordine trec mai intii prin biroul meu. Sefii de servicii cunosc deja ca problemele aflate in litera legii trebuie rezolvate fara conditionari financiare sau alte tehnici de invocare a piedicilor care sa scoata bani din buzunarele oamenilor. Ei trebuie sa caute din start solutia de rezolvare in cel mai scurt timp dar mai ales in limitele legii", ne-a declarat el.
Cum poti ajunge om mare ungind prin scoli in stinga si in dreapta
Invatamintul sucevean are de asemenea preturile lui. Este drept ca, elevii cu adevarat buni isi rezolva problema mediilor si implicit a trecerii la forme superioare fara sa ofere atentii profesorilor. Exista insa si loaze, care trebuie, cred parintii – potenti financiar in majoritatea lor – sa fie sprijinite sa ajunga oameni cu diploma. Si aceasta chestiune este relativ usor de rezolvat, daca taticii sint barbati cu stare. Astfel, in prima faza, un examen de capacitate cu medie buna se poate aranja cu 2-300 de marci. Daca ajunge la liceu si are probleme la vreun obiect, progenitura isi poate salva media cu 500 de mii de lei. Daca parintii nu au fost suficienti de rapizi si copilul a ramas corigent, nu e nici o belea. Tot cu aceeasi suma, la liceele de mina a doua ori cu 100 de marci germane, la cele de elita, se poate trece examenul fara bataie de cap. Ajungind la examenul de bacalaureat, dupa patru ani de eforturi financiare sustinute, candidatul isi poate aranja o nota buna, chiar si un zece, de ce nu?, pentru 100 de dolari la director ori, mai pentru buzunarul romanului, direct la profesorul examinator, cu 100 de marci germane. Chinul continua apoi si in sistemul universitar.
Odata trecut bacalaureatul cu o medie buna, intrarea la facultate, datorita noilor metodologii, a devenit o formalitate. Cind vine sesiunea insa, problema spagii se pune din nou. Daca unii profesori sint dispusi sa treaca cu vederea "tabula rasa" din capul studentului pentru 100-200 de marci, altii, mai exigenti, nu cedeaza sub 400 de marci germane.
La universitate mai exista si problema cazarii. Studenti multi, locuri putine in camine si scumpe, desigur. Daca la caminele din parcul Universitatii un loc intr-o camera cu 5-6 paturi se poate obtine cu 200 de marci germane, la Liceul Petru Rares, unde sint camere de doua paturi, confort sporit deci, studentul trebuie sa cotizeze cu sume mai mari.
Nici intrarea ca profesor in sistemul de invatamint nu se face chiar asa usor. In mediul urban, o titularizare fara probleme costa, nici mai mult nici mai putin de 50 de milioane de lei.
Seful Inspectoratului Scolar Judetean, Vlad Ciobotariu-Boer considera ca fenomenul de coruptie din sistemul de invatamint este perceput in mod exagerat.
"Am vazut si eu sondajele respective dar nu pot sustine aceasta afirmatie, imi este imposibil sa dau o declaratie care sa sustina aceste date pentru ca nu am niste informatii exacte de la care sa plec. Poate exista cazuri izolate, dar din cauza lor nu se poate culpabiliza tot invatamintul. Nu avem nici o sansa sa luptam impotriva acestui fenomen acolo unde exista, sa punem la punct o strategie conform careia sa actionam, pentru ca fenomenul este incurajat atit de unele persoane din invatamint care iau mita, cit si de cele din exterior care apeleaza la darea de mita. Ar trebui sa se insiste mai mult pe faptul ca legea ii pedepseste la fel de aspru si pe cei care dau mita cit si pe cei care iau", a declarat inspectorul general IJS Suceava, Vlad Ciubotariu-Boer.
Daca esti prins afumat la volan, scapi cu 100 de marci
Cel mai greu de obtinut informatii legate de tarifele practicate la spagi este, desigur, in Politie si in Justitie. Desigur, pentru ca tocmai aceste institutii au obligatia de a veghea la respectarea legilor tarii, inclusiv a celor care pedepsesc darea si luarea de mita si putini sint aceia care vor recunoaste vreodata ca au solicitat ingaduinta acestor foruri plasind unde trebuie plicuri consistente.
Este stiut, totusi, ca un agent de circulatie poate fi convins sa treca cu vederea faptul ca soferul este afumat daca i se strecoara discret 100 de marci. Unii dintre acestia sint chiar mai modesti, fiind dispusi sa faca uitata deontologia si pentru 2-300 de mii de lei.
In justitie, avocatii, chiar daca primesc onorariul, nu prea se uita la client daca nu primesc, la fiecare termen, cite o atentie in natura – o gaina, ceva smintina, ceva cafea sau o bautura mai de calitate.
Se mai stie ca, pentru a scapa de arest preventiv, un personaj acuzat de viol cu perversiuni a investit, pe ici, pe colo, aproape 230 de milioane de lei.
Toate exemplele prezentate tin mai degraba de relatia cetateanului de rind cu institutiile de stat. Acesta nu invirte afaceri mari, vrea doar sa-si rezolve problemele curente, sa-si vada copilul asezat la casa lui, sa aiba unde sa-si parcheze Dacia. Putine lucruri se stiu insa de sumele vehiculate in marile afaceri. Comisioane de miliarde, atentii de sute de mii de marci, cadouri de zeci de mii de dolari. Acestea se invirt insa numai acolo sus, in atmosfera rarefiata din spatele usilor capitonate, unde nici pasarea maiastra nu poate ajunge. Si daca ajunge, i se taie limba mult inainte de a incerca sa cinte ce a vazut. (Nicolae MARGINEANU)