TPS, copilul handicapat al municipalitatii

Societatea Comerciala Transport Public si Servicii SA Suceava se prezinta astazi datoare vinduta, cu reteaua si parcul de masini trecute dincolo de limita de uzura, sub ochii pasivi ai deliberativului si executivului sucevean, pentru care Societatea de Transport Public nu reprezinta decit povara unei subventii de 4 miliarde anual.
Indiferenta Primariei si a Consiliului Local, pusa de prea multe ori pe seama lipsei banilor, loveste in populatia orasului, silita sa circule in troleibuze hodorogite sau sa intepeneasca la nesfirsit in statii, atunci cind se rupe firul. Considerat a fi un serviciu social, transportul public din Suceava, in imaginea lui de astazi, reprezinta, de fapt, un afront si o lipsa de respect manifestata zilnic din partea administratiei publice fata de cei care i-au ales si care nu-si pot permite, de cele mai multe ori, sa plateasca zilnic 6.000 de lei pe doua curse Maxi-Taxi.
"In fiecare zi ne este teama ca se pot produce accidente"
Cu datorii de aproximativ 2 miliarde de lei, suma identica a capitalului social, Societatea de Transport Public si Servicii (TPS) este intr-o situatie critica. Din aceste datorii, 700 milioane de lei sint debite catre ACET, 600 milioane de lei datorii la bugetul de stat, restul insemnind datorii catre alti furnizori. Daca in 1995, parcul societatii numara 44 de troleibuze si 28 de autobuze, pentru anul 1999 ea se inregistreaza cu doar 29 de troleibuze si 17 autobuze. Dintre acestea, 20% din ele mai intrunesc, cu mari rezerve, conditiile tehnice corespunzatoare si de siguranta a circulatiei. "In fiecare zi ne este teama ca pot interveni disfunctionalitati care pot duce la accidente nedorite, atit pentru calatori, cit si pentru soferi", ne-a declarat Marian Ionescu, directorul TPS Suceava.
Din 1995, TPS-ul nu a mai incheiat nici macar o luna fara pierderi, situatie la care au pus umarul, pe rind, lipsa banilor, tarifele aprobate si impuse prin Oficiul Concurentei, si timp de un an si jumatate, concurenta neloiala a transportului de Maxi-Taxi. Reteaua veche de 12 ani ar fi avut nevoie de reparatii capitale, dupa 9 ani de la instalare, perioada ce a trecut neobservata in ochii administratiei publice locale.
Managerul societatii ne-a spus ca, pina in 1998, cind transportul public a devenit societate comerciala prin dubla participatiune cu Consiliul Local, TPS-ul n-a inregistrat nici un fel de datorie la furnizori sau la bugetul de stat. Consiliul Local Suceava, ce detine, din 1998, restul de 8 miliarde de lei din capitalul social al societatii (retele, mijloace de transport, stilpi etc.) a lasat, practic, de izbeliste transportul public al orasului, neprevazind in bugetul local nici un leu pentru achizitionarea unor noi mijloace sau reabilitarea retelei. "In fiecare an am solicitat Consiliului Local cumpararea a macar citorva mijloace de transport. Numarul adreselor prin care am facut aceste demersuri vorbeste de la sine, dar in bugetul local nu s-a prevazut din start nimic pentru societatea pentru care o conduc", a afirmat directorul Marian Ionescu.
Singura exceptie s-a petrecut in anul 1998, cind transportul public sucevean a primit, pentru achizitionarea de mijloace de transport, 2 miliarde de lei de la Consiliul Judetean, dar care au fost folosite in final la consolidarea versantului N-E al Sucevei.
"Ma mir ca mai existam"
Una din vechile teorii ale primarului Constantin Sofroni, recunoscut sustinator al transportului de maxi-taxi, este ca mult mai profitabila este incurajarea unui serviciu care aduce bani Primariei, decit a altuia care doar consuma, uitind ca mai bine de 60% din populatia orasului nu-si permite folosirea frecventa a microbuzelor, iar troleibuzele si autobuzele sint singurele mijloace la care ei pot apela.
In martie 1999, o hotarire a Consiliului Local acorda TPS-ului 6 miliarde de lei pentru reabilitarea unei portiuni din reteaua de contact. Din pacate, alocarea acestei sume a ramas doar pe hirtie, aceasta suma reprezentind doar un punct pe ordinea de zi a unei sedinte de care consilierii locali s-au achitat prin vot unanim. Nici de aceasta data, in contul TPS-ului nu a intrat nici un leu, iar reteaua a ramas, in continuare, nereparata, defectiunile pe parcursul ei aparind chiar de 2-3 ori pe zi.
Prin TPS, Primaria si membrii Consiliului Local si-au dovedit, cu prisosinta, lipsa de preocupare fata de cei care i-au ales. In 1998, TPS-ul a primit cea mai puternica lovitura sub centura prin aparitia transportului Maxi-Taxi, care a injumatatit incasarile societatii. Aceasta conjunctura, dar mai ales incadrarea in limite legale a acestui transport, a silit societatea si angajatii ei la o serie de masuri extreme. Prin Programul de restructurare, au fost disponibilizati in timp aproximativ 100 de salariati, s-au redus o parte din cheltuieli, prin limitarea orelor suplimentare a soferilor, au disparut sporurile etc.
Dupa aparitia noului tip de transport, angajatii TPS-ului au iesit in strada. In aceasta vara, recidivisti in actiunea de protest, ei au cerut cu insistenta legalizarea transportului de Maxi-Taxi, neavind, paradoxal, nici un fel de revendicare salariala specifica actiunilor greviste. Referitor la acea perioada, cind maxi-taximetristii au circulat dezlegati si fara stapin pe strazile Sucevei, directorul Marian Ionescu ne-a spus: "Cred ca nu a fost, totusi, o actiune impotriva TPS-ului, ci eu am simtit-o mai degraba ca pe o campanie impotriva directorului societatii. A durat prea mult ca sa nu fie evidenta tenta politica a acestei campanii". "Ma mir ca mai existam", a completat managerul SC TPS Suceava, dorind ca motivatia starii in care se afla societatea pe care o conduce sa fie cautata in alte locuri.
Puternic marcat de conjunctura politica in care se afla persoana sa, Marian Ionescu nu a dorit sa aduca acuze prea dure celor cu adevarat raspunzatori de falimentul societatii, disculpindu-se: "Nu cred ca, in tot acest timp, se poate vorbi despre vreo greseala a managerului, pentru ca altfel ma puteau da afara oricind. Am considerat intotdeauna ca activitatea de transport local nu trebuia privatizata, ci sa ramina in grija integrala a comunitatii care, la rindul ei, sa inteleaga ca, pentru a beneficia de servicii civilizate, trebuie sa si sustina financiar acest lucru". (Daniela BEALE)