Caută 
6 MIN
Video
Saracii Iasului scot bani frumosi de la bugetul de stat. Citeva sute de ieseni primesc bani fara a presta nici macar o ora de munca. Din diferite motive, beneficiarii venitului minim garantat nu presteaza si orele de munca in folosul comunitatii. Astfel, pe linga suma platita ca ajutor social, autoritatile locale platesc si servicii care ar putea fi prestate de asistatii social.
Doar aproximativ 20% dintre ei presteaza munca in folosul comunitatii. Restul sint scutiti, fie din motive medicale, fie pentru ca au copii sub sapte ani in intretinere, fie din alte motive. Incasarile de la bugetul local sint in cadere libera, iar munca in folosul comunitatii ar putea fi o adevarata mina de aur.
Daca jumatate dintre asistatii social ar munci, la nivelul municipiului s-ar putea economisi in jur de patru milioane lei numai din realizarea serviciului de maturat strazi.
La nivelul intregului judet, economiile care s-ar putea face de catre autoritati folosind munca beneficiarilor legii venitului minim garantat ar putea ajunge la 100 milioane lei anual. Autoritatile ar trebui insa sa gaseasca solutii pentru a pune la munca beneficiarii de ajutor social.
80% dintre asistati primesc bani fara a face nimic
La nivelul municipiului sint aproximativ 550 de dosare in plata pentru venitul minim garantat. In total, in Iasi, 1.034 de persoane beneficiaza de aceste venituri platite de la bugetul de stat. Venitul minim garantat se plateste in functie de numarul de persoane aflate in intretinere. Lunar, pleaca de la buget pentru plata ajutoarelor sociale din municipiu aproape 90.000 lei. Foarte putini dintre cei care primesc ajutor social isi indeplinesc insa obligatia legala de a presta un numar de ore de munca in folosul comunitatii.
Din datele prezentate de Directia de Asistenta Comunitara, rezulta ca doar putin peste 20% dintre cei care primesc venitul minim garantat mai si lucreaza pentru acesti bani. "In luna aprilie a acestui an au efectuat ore in folosul comunitatii 130 de persoane. Restul sint persoane inapte de munca, au copii in intretinere, au certificate medicale. Avem 177 de cazuri in care s-au prezentat certificate medicale de invaliditate si inca 168 care au copii de pina la sapte ani in intretinere si nu pot lucra. Mai avem si dosare ale unor persoane in virsta", a precizat Ionel Calapod, seful Directiei de Asistenta Comunitara din cadrul Primariei.
Salubris: "Fug de munca de la noi"
Beneficiarii legii venitului minim garantat provoaca doua tipuri de cheltuieli de la bugetul de stat. Pe de o parte, aproape 80% dintre ei iau bani fara sa munceasca. Pe de alta parte, daca ar lucra, ar diminua cheltuielile autoritatilor locale pe anumite domenii. Primaria ar putea face economii importante daca anumite servicii ar fi prestate de cei platiti cu venitul minim garantat.
Astfel, daca o parte dintre cele 420 de persoane care primesc ajutor social, dar nu muncesc, ar lucra la maturatul strazilor, de exemplu, municipalitatea ar putea economisi chiar patru milioane de lei pe an. "Conform legii, ei sint obligati sa lucreze cite sase ore pe zi timp de 15 zile pentru a primi ajutorul lunar", a precizat Calapod.
Pentru maturatul strazilor, Salubris foloseste in jur de 130 de persoane pe zi. "Noi trimitem facturi de 800.000-900.000 lei in fiecare luna pentru curatenia stradala. Avem insa mai multe tipuri de lucrari, echipamente, materiale. Cred ca strict pentru maturatul strazilor avem in jur de 300.000-400.000 lei pe luna. La noi se munceste si cei cu ajutor social nu vin. Anul acesta nu am avut nici o persoana care sa lucreze in folosul comunitatii. Fug de munca de la noi", a declarat Ion Apostol, directorul Salubris.
Inghesuiala la cimitire si piete
De altfel, conform reprezentantilor de la Directia de Asistenta Comunitara, beneficiarii de ajutor social, cei care muncesc, prefera doua directii. In topul preferintelor se afla DSPM, in special pentru zona de cimitire. Acolo se poate beneficia de pe urma evenimentelor religioase.
Si Directia de Piete este pe placul asistatilor social pentru ca pot pleca acasa si cu produse oferite sau lasate in urma de comercianti. "Noi am ridicat problema certificatelor medicale eliberate acestor persoane. Ni s-a spus ca se vor face verificari. Noi nu avem competente sa analizam certificatele medicale. Oricum, numarul beneficiarilor de ajutor social a scazut foarte mult in ultimii ani. Am facut anchete sociale, am scos din plata pe toti cei care nu mai au dreptul sa primeasca din diferite motive. Unii au plecat in strainatate, altii aveau bunuri care nu le mai ofera dreptul la ajutor social, altii nu au venit sa isi actualizeze dosarele", a afirmat Calapod.
Ajutorul social este de 125 lei/luna pentru o persoana, 225 lei/luna pentru doua persoane, 313 lei/luna pentru trei persoane, 390 lei/luna pentru patru persoane, 462 lei/luna pentru cinci persoane si aproape 500 lei/luna pentru sase persoane aflate in intretinere.
Peste 14.000 de familii asistate social in judet
Si in judet, asistenta sociala a devenit o adevarata moara de tocat bani. Subprefectul Cristian Angheluta spune ca la "vaca de muls" reprezentata de buget s-au abonat si multi primari, care, in multe cazuri, sint suspectati ca au impartit ajutoarele fie ca spaga electorala, fie la apropiati, pe ochi frumosi. Momentan, la primariile din judet se desfasoara un control cu reprezentanti ai InspectoratuluI Teritorial de Munca (ITM) si Agentiei Judetene pentru Prestatii Sociale (AJPS).
La inceputul anului, in judet erau 14.074 dosare valide pentru care s-a aprobat spre plata suma de 2,88 milioane lei lunar. Numeroase comune nu au primit insa si fondurile necesare platii ajutoarelor sociale. In medie, o treime din comune nu au platit in decursul unei luni nici un leu ca venit minim garantat. Platile efective au ajuns in fiecare luna la aproximativ 10.700 de beneficiari, alocindu-se lunar 2,25 milioane lei. Ajutorul social in judet in primele patru luni ale anului a insemnat un efort bugetar total de 9 milioane de lei, suma urmind sa creasca. Au ramas insa plati restante in valoare de 2,5 milioane lei. Practic, la nivelul intregului an, pentru sustinerea financiara a celor peste 14.000 de familii asistate social in judet vor fi necesare 35 milioane de lei.
"Ajutoarele se dau dupa bunul plac al primarilor"
Luate la puricat, listele cu asistati social, criteriile pe care acestia au fost alesi, dar si justificarile vizind lipsa din tabelele de pontaj a celor care trebuiau sa presteze munci in folosul comunitatii tremura serios. ITM a desfasurat pina acum controale in 10 comune.
Potrivit raportului semnat de directorul ITM, Iulian Taraboanta, s-au gasit numeroase cazuri de persoane care nu mai aveau dreptul la ajutor social, si totusi primeau. "Nu s-a respectat legislatia care prevede ca familiile care au in proprietate cel putin unul din bunurile care nu sint considerate de stricta necesitate nu beneficiaza de ajutor social", a precizat Taraboanta.
Subprefectul Cristian Angheluta spune ca in urma controlului s-a gasit si gaura neaga din asistenta sociala ieseana. "Nu este cazul sa ne ascundem dupa deget. Ajutoarele se dau dupa bunul plac al primarilor, pe ochi frumosi. Acest ajutor este folosit ca arma electorala pentru a se crea mase de manevra", a declarat Angheluta. Acesta a dat drept exemplu comuna Tibana, in care controlul a gasit 587 de dosare de ajutor social, neactualizate de luni de zile, pentru care lunar se achitau 202.000 lei. "Stiu ca se verificasera 400 dosare si nici unul nu era in regula. Acolo se deschidea dosarul si apoi continuau sa plateasca fara a mai verifica daca asistatii mai indeplinesc sau nu conditiile", a precizat Cristian Angheluta.
Potrivit subprefectului, o alta problema a ajutoarelor sociale o reprezinta multitudinea de scutiri medicale aduse de beneficiarii venitului minim garantat pentru a nu depune munca in folosul comunitatii, ceea ce reduce la circa 20% numarul celor care apti de munca fiind chiar fac ceva pentru ajutorul social.
La Halaucesti, potrivit primarului, scutirile se aduc pe banda rulanta. "Momentan, mai am cam 53 de beneficiari de ajutor social si cam jumatate au scutiri medicale. Nu este treaba mea sa le verific, pentru ca nu sint doctor", a declarat Iosif Anton, primarul din Halaucesti.
