Unul din zece oameni sufera de o boala cronica de rinichi

Printre bolile pe care iesenii le descopera in faza tardiva, chiar de la virste tinere, se afla si cele de rinichi. Managerul Spitalului „Parhon", prof.dr. Adrian Covic, spune ca numai saptamina trecuta, cinci persoane – din care trei sub 25 de ani si doua de 39, respectiv 62 de ani – care se credeau perfect sanatoase au aflat ca sint la un pas de dializa. „Boala e ca un iceberg, trei sferturi e in apa si nu o vezi, iar cind vezi ce e deasupra e deja prea tirziu. Acest lucru trebuie evitat", a spus prof.dr. Covic, secretar al Societatii Romane de Nefrologie. El crede ca Programul National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei (PNESSP) ar putea fi un inceput in elaborarea unor politici noi atit in sistemul sanitar iesean, cit si in cel academic, care sa aiba drept scop comun depistarea timpurie a afectiunilor si buna tratare si cercetare a acestora. „In loc sa actionezi tardiv, cind tratamentul este dificil si costurile sint imense, mai bine afli din timp pentru a putea preveni acest lucru. Se evita astfel atit o catastrofa medicala si financiara, cit si una umana", considera prof.dr. Covic. Pentru o evaluare corecta a starii de sanatate, el crede insa ca trebuie ca programul de evaluare sa se desfasoare corect, in ce priveste colectarea datelor si manevrarea sistemelor de comparare a acestora in vederea adoptarii unor masuri de prevenire sau de schimbare a politicii sanitare.
In prezent, nu toate laboratoarele care fac analize au aceleasi standarde, autorizarea lor neinsemnind neaparat si validarea metodelor, ci doar faptul ca respecta anumite criterii de functionare. Astfel, aceleasi analize ar putea da diverse rezultate in functie de laborator. De asemenea, Covic atrage atentia ca nu exista in prezent grarantii ca toti medicii implicati in program raporteaza datele din teritoriu. Dar proiectul este un punct de plecare, iar baza de date va fi solicitata de catre medici si cercetatori. „Datele trebuie sa ne fie accesibile, celor din comunitatea stiintifica, pentru a putea identifica problemele concrete. De exemplu, in urma unui studiu pe care l-am realizat in parteneriat cu cei din Timisoara am ajuns la concluzia ca unul din zece oameni are o boala cronica de rinichi. Insa chiar si niste anomalii discrete ale functiei renale pot include un pacient intr-o categorie de risc", a explicat prof.dr. Covic.

UMF ar trebui sa isi stabileasca specializarile si programa in functie de bolile specifice zonei

El crede ca PNESSP poate fi primul pas in alcatuirea unor ghiduri medicale care sa invete medicul sa mearga direct catre afectiunea la care ar putea fi predispus pacientul pentru a o putea preveni. „Trebuie sa stii in ce directii sa actionezi, trebuie sa existe campanii tintite. In momentul de fata nu stim ce boli avem si de citi specialisti este nevoie intr-un anumit domeniu", mai spune prof.dr. Covic, convins ca acest program ar trebui sa stea si la baza unor politici de formare a medicilor. Altfel spus, universitatile ar trebui sa isi conceapa specializarile si in functie de domeniile unde specialistii sint deficitari.
„UMF trebuie sa aiba o curricula adaptata realitatilor de sanatate si patologie a populatiei din teritoriul nostru. In momentul de fata, curricula existenta nu este adaptata, este fragmentata pe diferite niveluri, nu exista o cale integratoare pe cei sase ani de studiu", a declarat prof.dr. Covic, candidat la functia de rector al Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa".