Parinti de profesie

In urma cu 3 luni, cind a fost luata dintr-o sectie a unui spital iesean, Andreea Onici, acum in virsta de 2 ani si 4 luni, nu stia sa rosteasca decit doua cuvinte: "buba" si "doare". Invariabil, prezenta oricarei fiinte in preajma sa ii producea spaime de nedescris. Malnutrita, batuta de asistente pentru ca, de atita durere, nu mai statea la injectii, victima a unor doctori fara inima si a unor parinti iresponsabili, Andreea era "programata" sa moara.
Otravita de propria-i mama?
Parasita la numai un an de mama sa, cu tata necunoscut si alti doi frati in centre de plasament, Andreea isi ducea zilele intr-un leagan din Vaslui. Dupa citeva luni, mama sa a luat-o acasa. A adus-o inapoi dupa alte citeva luni. De aceasta data cu esofagul ars, pentru ca, "ajutata" sau nu, din cauza neglijentei mamei sau cine stie de ce, Andreea a baut o solutie de soda caustica. Mama naturala nu s-a sinchisit macar sa spuna cadrelor medicale care sint problemele fetitei. Citeva luni bune, asistentele au incercat sa o hraneasca natural, fara sa stie ca Andreea are o rana pe esofag. Au aflat mult prea tirziu pentru ea. Unica solutie a fost atunci internarea intr-un spital iesean, pentru o interventie chirurgicala.
Nici la spital soarta si oamenii nu au fost mai buni cu acest copil. Data pe mina unui medic de duzina si care a gindit probabil ca un copil abandonat nu are aceleasi drepturi ca unul care are mama si tata, Andreea a fost tratata groaznic.
"Chiar si profesorii din spital spuneau ca medicul cu pricina a facut din Andreea nostra ciorba de burta. Au chinuit copilul asta si ne-au tratat pe toti ca si cum nu am fi fost oameni. Biata de ea, plingea cind vedea o asistenta sau pe cineva strain in preajma ei. Cred ca a indurat ceva de nedescris. Se lovea de zabrelele patutului si era un schelet. Pentru Andreea este o minune ca a scapat", ne-a spus asistentul social care se ocupa de soarta Andreei.
Minunea de Craciun
Doi oameni cu suflet, Culina si Maricel Jitaru, au flat de existenta acestei fetite, prin noiembrie 2000. Au vizitat-o in spital pe la sfirsitul lunii decembrie.
"Am vazut-o cu sotul meu chiar inainte de Craciun. Nu avea nici vlaga. El a spus atunci ca, daca trece de sarbatori, venim sa o luam. A avut zile si cred ca Dumnezeu a mai facut o minune", ne-a spus Culina Jitaru, asistentul maternal care a luat-o pe Andreea in plasament.
Culina Jitaru are 46 de ani, este asistent maternal atestat de 2 ani si a mai avut un copil in plasament. Are trei copii cu virste de peste 20 de ani, doi dintre ei fiind studenti.
Capul familiei, Maricel Jitaru, are 51 de ani si este electronist. Tine la Andreea ca la ochii din cap: "Si eu ramas fara mama de la virsta de 7 luni si tata s-a recasatorit. Am stiut mereu ce inseamna mama de-a doua. Cum te stringe pe tine la piept si cum il stringe pe-al ei. Am luat acest copil si vreau sa va spun ca o iubesc ca pe ochii din cap. Eu o cam stric, pentru ca-i fac toate voile. Daca vrea sa o urc pe lustra, nu o refuz. Maica-sa, pentru ca de mama si tata ne stie, spune ca o stric. Ce-i drept, sta toata ziua cu ea si ii are de grija. O vedeti cum arata acum? Iubirea noastra o infloreste."
"Vreau sa o vad pusa pe picioare, «reparata»"
Prin fata noastra se misca o mogildeata cu ochi negri, plina de viata. Acum a adus si pisica din bucatarie. E intr-o relatie destul de "tensionata" cu ea. "Acum o mingiie, acum o azvirle cit colo", ne povesteste Culina. Nimic, in afara de furtunasul prin care se hraneste, nu arata ca nu ar fi un copil normal. Ride, sare, se joaca.
Andreea cere o canita de lapte. Bea zilnic lapte cu miere de albine si este hranita artificial din doua in doua ore, pentru ca asa trebuie. Operatia ei necesita si o igiena speciala.
"Toti vecinii m-au intrebat de ce nu am luat un copil normal si de ce am ales-o pe ea. Cind am adus-o acasa, am asezat-o pe pat. Era o umbra. Ma bucur sa o vad asa, acum. Sper sa mergem la doctor si sa nu mai aiba nevoie de nici o operatie", ne-a marturisit mama.
Si tatal are o dorinta mare de tot: fata lui sa manince normal.
"As vrea sa pot si eu sa-i dau o bomboana sau un biscuite cind vin de la serviciu. Incercam toate variantele. Ne-am abonat si la o revista de medicina naturista, pentru a vedea daca sint alternative. Vreau sa o vad pusa pe picioare, «reparata». Am avut mari emotii, pentru ca noi nu sintem cadre medicale si a trebuit sa stam cu ochii pe ea mereu. Sper sa o putem tine cit mai mult linga noi", a mai adaugat tatal, in ochii caruia, atunci cind vorbea despre cea pe care o considera acum "odrasla lui", se puteau vedea lacrimi de fericire. (Ana JITARITA)
Asistentii maternali trebuie sa fie persoane morale si cu dragoste de copii
Asistentul maternal profesionist este in Romania cea mai noua ocupatie in domeniul protectiei copilului. Metionata pentru prima data in Ordonanta 26/1997 (aprobata prin Legea 108/1998), aceasta profesie a aparut din necesitatea ocrotirii copilului in dificultate prin alternative de tip familial. Ea ofera in acelasi timp si posibilitatea unei slujbe oamenilor cu dragoste de copii si care nu au alta ocupatie.
Asistentul maternal este persoana care ia in ingrijire la domiciliul sau, pentru o anumita perioada, unul sau mai multi copii, ca urmare a deciziei Comisiei Judetene pentru Protectia Copilului. Aceasta profesie, inedita pentru romani, care si-a demonstrat utilitatea de mult timp in alte tari, a fost adoptata fara rezerve in localitatile cu somaj ridicat.
HG 217/1998 cuprinde conditiile de obtinere a atestatului si statutului de asistent maternal profesionist, ocupatie care beneficiaza inca de la creare de un cadru juridic adecvat. Nu trebuie uitat faptul ca ocrotirea prin plasament familial are caracter temporar. In perioada in care copilul este ingrijit de familia substitutiva, este pregatita fie intoarcerea copilului in familia naturala, fie adoptia copilului.
Persoana atestata care asigura, prin activitatea desfasurata la domiciliul sau cresterea, ingrijirea si educatia necesare dezvoltarii copilului este "parintele profesionist". Cel care vrea sa devina asistent trebuie sa efectueze o perioada de proba de 3 luni, timp in care este obligat sa urmeze cursurile de formare profesionala (minimum 60 de ore) organizate de viitorul angajator. Atestatul este valabil 3 ani, iar contractul de munca este incheiat cu Directia Judeteana pentru Protectia Copilului sau cu o organiatie non-guvernamentala (ONG) autorizata. Pentru fiecare copil primit in plasament este necesar acordul scris al sotului sau sotiei.
Pentru obtinerea atestatului, candidatii trebuie sa indeplineasca conditii privitoare la: sanatate, aptitudini, locuinta, mediu familial. Astfel, persoana care vrea sa devina asistent maternal trebuie sa prezinte garantiile necesare pentru ocrotirea copilului, pentru buna dezvoltare fizica, afectiva si educativa a acestuia: stare de sanatate buna, familie stabila, relatii de buna vecinatate, minimum scoala generala de opt clase absovita, conditii de locuit adecvate, fara cazier. Doritorii trebuie sa se adreseze Directiilor Judetene pentru Protectia Copilului sau fundatiilor care au acest obiect de activitate. Dupa completarea cererii, va fi intocmit un dosar, care, pe linga actele necesare (stare civila, studii, certificate medicale, cazier, dreptul de proprietate asupra casei), va cuprinde o fisa psihologica, o ancheta sociala si o evaluare examinata de Comisia Judeteana de Protectia Copilului.
In judetul Vaslui sint 197 de asistenti maternali profesionisti
In evidenta DJPC Vaslui se afla 197 de asistenti maternali profesionisti. Eliberarea atestatelor pentru exercitarea acestei profesii incepind din 1998. Actiunea de identificare si formare a asistentilor maternali profesionisti a inceput din decembrie 1998. La aceasta data, 127 de asistenti maternali profesionisti isi practica profesia. De ingrijire familiala temporara beneficiza 138 de copii, 10 asistenti maternali profesionisti avind in plasament cite doi copii.
In decurs de 3 ani, sapte asistenti maternali profesionisti au renuntat la aceasta profesie, iar pentru alti doi au fost retrase atestatele pe motiv ca asigurarea dezvoltarii copiilor aflati in plasament nu era facuta corespunzator.
Cei 127 de asistenti aflati in plata isi primesc salariile din fonduri extrabugetare (60), din fonduri ale Autoritatii Nationale pentru protectia Copilului, de la Fundatia "Speranta Copiilor" Bucuresti (5) si de la Fundatia "Podul Dragostei" (1). (Ana JITARITA)