Sanatatea versus Guvernul Romaniei

Guvernul Romaniei a hotarit sa "rezolve" problemele din sanatate prin recentralizarea sistemului, adica prin reducerea rolului Caselor Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). La finele saptaminii trecute, primul-ministru a promovat o ordonanta de urgenta in acest sens, care nu a aparut inca in Monitorul Oficial. Conform noilor reglementari, casele judetene isi vor pierde autonomia, iar consiliile de administratie (CA) ale acestora nu vor mai avea decit rol decorativ. Vor fi desfiintate functiile de presedinte si vicepresedinte, toate deciziile urmind a fi luate de presedintele Casei Nationale de Asigurari Sociale de Sanatate (CNASS).
Modificarea Legii 145/1997, privind asigurarile sociale de sanatate, este considerata atit de Casele Judetene de Asigurari de Sanatate, cit si de sindicatele din sistem ca avind substrat politic. Gurile rele spun ca ordonanta a fost promovata pentru finantarea apropiatei campanii electorale.
"Deocamdata sint doar discutii, pentru ca nu a aparut nimic in Monitorul Oficial. Noi am protestat impotriva acestei incercari de a centraliza din nou sistemul sanitar. Masura ar fi atit impotriva politicii sanitare pe care o duce Romania in acest moment, cit si neconforma cu cererile Comunitatii Europene", ne-a declarat Constantin Marin, presedintele CJAS Vaslui.
La rindul lor, liderii de sindicat spun ca ordonanta va schimba esenta legii, va dezorganiza sistemul si va declansa haosul. S-ar putea ajunge la eliminarea organismului tripartit, sindicate – patronat – consilii judetene, din conducerea CJAS. Totodata, agentii economici platitori de asigurari de sanatate si mai ales contribuabilii nu vor mai avea dreptul de a supraveghea si controla modul in care este utilizat fondul de sanatate.
Banii sanatatii acopera "gaurile negre" ale bugetului
Constantin Marin ne-a spus ca viitoarea centralizare a sistemului sanitar va avea si alte urmari: "Sistemul sanitar ar putea fi redresat daca banii de pe asigurarile de sanatate ar ajunge efectiv in sistem. S-a pus in practica acest sistem de colectare a fondurilor si s-a calculat ca numai intr-un an se aduna la fondul asigurarilor de sanatate peste 1 miliard de dolari. Sintem obligati insa ca acesti bani sa nu-i cheltuim pentru dezvoltarea si sustinerea financiara a sistemului, ci sa-i depunem la Trezorerie, cu o dobinda de mizerie, adica 10-15%. Cine se infrupta din acesti bani? Deja se pare ca vreo 11 miliarde de lei s-au pierdut. Cum? Nimeni nu stie!"
Potrivit ministrului Sanatatii, excedentul bugetar al CNASS urmeaza sa fie folosit ca parte componenta a bugetului consolidat. Pentru acest an, prin intermediul Legii bugetului, Guvernul a plafonat nivelul de cheltuieli al CNASS, astfel incit s-a creat posibilitatea ca fondurile suplimentare ale acestei institutii sa fie utilizate pentru acoperirea "gaurilor negre" din buget.
Criza din sistemul sanitar va continua
CJAS Vaslui a inaintat saptamina trecuta un memoriu la CNAS, la fel ca si reprezentantii altor case judetene de asigurari de sanatate, in dorinta de a impiedica adoptarea acestei ordonante.
Dupa cum sustin reprezentantii CJAS si ai sindicatelor, prin modificarea Legii 145/1997 se deplaseaza in mod artificial criza sistemului sanitar in zona structurii organizatorice si functionale a caselor de asigurari, cind, de fapt, este vorba de o criza generata de Ministerul Sanatatii, prin nepunerea in aplicare a prevederilor Legii 146/1999, cu privire la organizarea, functionarea si finantarea spitalelor. Acest lucru duce la finantarea, in continuare, de la Fondul asigurarilor sociale de sanatate, a unor institutii supradimensionate. Peste 70% dintre cheltuielile din sistemul sanitar se fac in spitale.
"Nu avem baza legala pentru grabirea executarilor silite"
Reprezentantii CJAS Vaslui spun ca "eforturile" legislative ale parlamentarilor si ale Guvernului ar trebui sa se indrepte intr-o cu totul alta directie.
"Ar trebui sa beneficiem de o reglementare legala prin care sa putem fi pe picior de egalitate, in ce priveste executarile silite, cu Finantele, de pilda. Ne plimba prin toate bancile, se vine cu tot felul de hirtii si motivatii. De foarte multe ori, chiar statul ne obstructioneaza, dind reesalonari repetate si fara motiv. Am inteles ca este o ordonanta de urgenta si in acest sens, dar nu a aparut in Monitorul Oficial", a mai declarat Constantin Marin.
Peste 300 de executari silite sint in curs, CJAS Vaslui avind de recuperat peste 120 de miliarde de lei. In general, se fac executari la societati care nu au nici o intentie de a-si plati datoriile la fondul de asigurari: Floriroza Oltenesti, Movas Vaslui, Mecanica Vaslui etc.
"Mecanica nu a platit nici un leu din cele 4 miliarde pe care le are datorie. Rulmenti Birlad au inceput sa plateasca si ei, dar nici macar toata suma pe care ar trebui s-o vireze pentru luna in curs. Va trebui sa cerem declararea mai multor firme in faliment, daca lucrurile vor merge in continuare la fel", a incheiat presedintele CJAS Vaslui. (Ana JITARITA, Carmen STEFANESCU)