Datoria nestinsa catre Suedia tensioneaza relatiile Bucuresti-Stockholm

Petre Roman se urca in avionul de Bruxelles, luni, cu o problema in plus: datoria catre Suedia poate influenta negativ procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Cel putin asa ameninta Stockholm-ul, care va prelua, la inceputul anului viitor, presedintia UE.
Ministrul suedez de Externe chiar a decis sa omita Romania in momentul in care si-a programat turneul in tarile candidate la aderarea la UE, preconizat pentru finele acestui an.
Satui de aminarea unei rezolvari, cei de la AB Electro Invest – divizie a grupului ABB -, care a preluat de la statul suedez datoria, ar putea sa actioneze Romania in instanta, in perioada urmatoare. Motivul unei asemenea decizii este lipsa oricarei comunicari cu autoritatile romane, partea suedeza declarindu-se "iritata" de aceasta atitudine. In plus, Suedia ameninta cu o "racire" a relatiilor cu Romania.
Datoria provine din polite, cupoane cu dobinda, bonuri de trezorerie romanesti eliberate intre anii 1922-1934 si pierderi suferite ca urmare a nationalizarii din anii 1948 si 1950. Suma pe care Romania o datoreaza Suediei a fost evaluata, in februarie 1998, de catre firma de consultanta Arthur Andersen, la 3,473 miliarde de dolari.
Reactia partii romane la ultimele vesti din Suedia se lasa asteptata. Surse diplomatice de la Bucuresti spun ca aceasta nici nu va aparea in cursul lunii septembrie. In plan intern, problema a fost trimisa de MAE la ministerele economice implicate.
In orice caz, presiunea suedeza pica intr-un moment delicat la Bucuresti. In planul relatiilor externe, Petre Roman se pregatea sa ceara o accelerare a negocierilor de aderare, in timpul vizitelor pe care le face la Bruxelles si Paris, in aceasta saptamina. Romania a fost, pina acum, dezamagita de faptul ca, sub presedintia franceza a UE, numarul capitolelor de negociere este mai mic decit cel scontat de guvernul de la Bucuresti. Daca Franta, considerata un "prieten traditional" al Romaniei, a pus problema astfel – din motive obiective – este usor de imaginat ca momentul in care Suedia va prelua sefia temporara a UE nu va fi sarbatorit cu sticle de sampanie la Bucuresti.
Partea suedeza a propus, pe data de 3 mai a.c., un proiect de stingere a datoriilor, care prevedea o suma totala de 650 milioane de dolari, din care 300 milioane de dolari trebuiau platiti cash iar in contul a 350 milioane de dolari ABB urma sa primeasca actiuni la societati din portofoliul FPS. Cei 300 milioane de dolari cash trebuiau platiti de partea romana esalonat, pe o perioada de cinci ani.
"Anul trecut, FPS a pledat pentru o evaluare la un pret cit mai inalt a activelor, in timp ce Finantele sustin o evaluare cit mai mica a datoriei", au spus sursele diplomatice de la Bucuresti.
Problema este, insa, mult mai veche. Guvernul Suediei a prezentat pentru prima data partii romane, in 1957, o cerere de rambursare a acestor datorii. Intre anii 1958-1989 au avut loc o serie de intilniri intre reprezentantii celor doua guverne pentru reglementarea acestei probleme.
Negocierile au fost reluate dupa 1990.
Intr-un material prezentat in Parlament de Ministerul Afacerilor Externe se arata ca, in 1996, in cadrul negocierilor, partea suedeza "s-a situat pe o pozitie rigida, avansind pretentii exagerate si nerealiste, si sustinind suma de 3,323 miliarde de dolari".
In perioada 1997-1998, Guvernul suedez a avansat ca baza de negociere, o suma reprezentind mai putin de un sfert din suma evaluata de firma Arthur Andersen, respectiv 800 de milioane de dolari.
In afara conditiilor economice, precum si a faptului ca, in astfel de situatii, orice debitor ar incerca sa amine plata pe cit posibil, problema este amplificata si de faptul ca "promisiunile" Suediei si ale firmei implicate vin cu doua luni inainte de alegeri. Iar principalii actori de la care se asteapta un raspuns, premierul Isarescu, pe partea economica, si ministrul Petre Roman, pe cea de relatii externe, se afla la startul cursei pentru Palatul Cotroceni. In conditiile economice actuale, probabil ca un raspuns pozitiv la cererile suedeze ar scadea din sansele celor doi combatanti in cursa prezidentiala.
Varianta cea mai plauzibila este tot tactica folosita de Romania pina acum, adica o aminare pe cit posibil a problemei. Preluarea datoriei catre Suedia va fi transmisa, in continuare, de noul guvern, instalat dupa alegerile din noiembrie.
(Cezar Marin, Calin Cosmaciuc)