Romania isi numara virusii

Expertii romani spun ca Romania nu a produs niciodata arme biologice ori chimice. "Romania a fost acuzata de comandamentul armatei germane ca a folosit, in primul razboi mondial, in 1916, rapciuga. Nu este adevarat", declara directorul-adjunct al Institutului Cantacuzino, profesorul Marian Negut. Rapoarte ale unor reviste de stiinta, in principal americane, vorbesc despre probe de antrax confiscate, in 1916, de la legatia (ambasada) Germaniei la Bucuresti, bacterie testata atunci pe animale.
De asemenea, intr-o lucrare a Federatiei oamenilor de stiinta americani, actualizata anul trecut, Romania este mentionata ca fiind in posesia unor arme biologice. Afirmatiile acestea sint contrazise de Negut, care spune ca Romania nu a produs asemenea arme.
Presedintele ANCESIAC, Nineta Barbulescu, respinge afirmatiile cuprinse in unele rapoarte care citeaza surse ale serviciilor americane de informatii, realizate dupa 1990 si care mentionau Romania ca fiind in posesia unor arme chimice. "Romania nu a proiectat, nu a detinut si nu a participat la producerea armelor chimice", sustine presedintele ANCESIAC.
Bomba biologica – arma saracului
Daca in domeniul armelor chimice exista un mecanism concret de supraveghere, instituit prin conventia internationala privind interzicerea armelor chimice, nu acelasi lucru se intimpla in cel al armelor biologice, adauga Barbulescu. "In domeniul acesta, statele s-au miscat mai greu. Este arma saracului, este greu de supravegheat", spune presedintele ANCESIAC. In Romania substantele biologice care pot fi tranformate in arme sint utilizate in institute de cercetare si in universitati.
Premierul Adrian Nastase a anuntat ca fabricile de medicamente, institutele biochimice si laboratoarele de cercetare medicala si biochimica vor fi luate in evidenta si supravegheate, pentru prevenirea fenomenelor grave. In cazuri de contaminare chimica si biologica, se vor nominaliza spitale si laboratoare specializate care sa fie pregatite pentru analize si tratamente, a spus Nastase.
Nici un caz de antrax in Romania
Numarul plicurilor si coletelor suspecte care au sosit pentru analize la Institutul Cantacuzino din Bucuresti a ajuns la 19, nici unul dintre cazurile investigate nesemnalind prezenta antraxului, a declarat, ieri, Marian Negut, directorul adjunct al institutului. Un numar de 15 cazuri au iesit "negativ", unul se afla sub supraveghere, iar trei au fost primite in noaptea de duminica spre luni, din Bucuresti, Tirgu Mures si Baia Mare, a spus Negut. Intre probe se afla si colete cu carti primite din tari situate in zona Golfului Persic. Probele au inceput sa soseasca la institut de miercuri. Directorul-adjunct spune ca prima sortare a plicurilor suspecte are loc chiar la oficiile postale, cele banuite de a contine antrax fiind securizate si trimise la Institutul Cantacuzino, care are, la ora actuala, un serviciu permanent pentru acest tip de situatii. Rezultatele testelor sint trimise apoi la Ministerul Sanatatii si la autoritatile care au livrat plicul suspect. Autoritatile retin cazurile in care scrisoarea nu are expeditor, plicul are in interior un alt plic, ajunge la destinatar prin intermediul altor persoane sau contine fire ori fragmente de folii metalice. Directorul-adjunct de la Cantacuzino spune ca, in cazul in care o persoana gaseste un plic care i se pare suspect, trebuie sa inchida imediat camera in care a fost depistat si sa se spele cu apa si sapun, dupa care sa telefoneze la politie. Timp de doua zile, pina la primirea rezultatelor, camera trebuie sa ramina izolata. In cazul unui rezultat pozitiv al testelor, persoana contaminata trebuie sa faca o lista cu cei care ar fi putut intra in contact cu suprafata unde a fost semnalata bacteria. Cazurile, care trebuie tinute sub urmarire, se trateaza cu antibiotice, a spus Negut. Dezinfectia se va face, apoi, timp de 12 zile de la "ridicarea" alertei in caz de antrax, a adaugat directorul-adjunct al Institutului Cantacuzino. (Calin Cosmaciuc)