Simtind aproprierea sfirsitului de mandat, problema proprietatii da din coate printre partidele coalitiei

Marea problema a guvernarilor post-decembriste, cea a proprietatii, problema care nu s-a putut rezolva pe parcursul a aproape zece ani, pare ca se indreapta spre un mult asteptat final. Romania ar putea rezolva, in sfirsit, aceasta problema daca principalele partide politice isi mentin disponibilitatea in acest sens, afisata la dezbaterea publica de la Cotroceni. Tara noastra ar urma astfel exempul a aproape tuturor celorlalte state foste comuniste, care au procedat similar dupa 1989. Realizarea unui consens in problema proprietatii este, de altfel, singurul rezultat concret al dezbaterii publice, desi reuniunea avea ca scop declarat gasirea unor solutii imediate pentru iesirea din criza eonomica.
Aparent, acordul dintre PD si PNTCD in privinta problemei proprietatii este urmarea mesei rotunde organizate de Emil Constantinescu, dar este posibil ca determinanta pentru aceasta intelegeri sa fi fost presiunea externa. Ne gasim in fata unei probleme cu mai multe variabile care se interconditioneaza. Acordul PSAL, incheiat cu Banca Mondiala si care se refera la privatizare, nu mai poate fi realizat fara incheierea acordului ASAL, care are in vedere restructurarea agriculturii. La rindul sau, ASAL prevede privatizarea fostelor IAS, care nu se poate face fara clarificarea chestiunilor legate de terenurile retrocedabile. In plus, odata cu avansarea procesului de privatizare, se va trece probabil la vinzarea unor intreprinderi nationalizate in 1948 de catre stat. Dar este dificil de crezut ca investitori seriosi vor dori sa cumpere societati pe care le pot pierde ulterior in justitie, ceea ce face necesara garantarea ferma a proprietatii.
Un consens istoric
Intilnirea de la Cotroceni a fost considerata de consilierul prezidential Zoe Petre ca fiind "un consens istoric" intre principalele formatiuni politice care, dupa aproape zece ani de la caderea comunismului, au inteles ca trebuie rezolvata definitiv problema proprietatii. La rindul sau, ministrul Justitiei, Valeriu Stoica, a apreciat ca, pentru prima data in ultimii zece ani, dezvoltarea structurii private a proprietatii a fost inteleasa drept interes national si cale principala a dezvoltarii economice a Romaniei. Altfel spus, Valeriu Stoica este optimist, considerind ca nu mai exista nici o indoiala ca Romania trebuie sa se indrepte catre capitalism avind ca punct de referinta proprietatea privata. Desi nu s-a vorbit explicit despre capitalism in timpul dezbaterii publice, acesta fiind inca un cuvint tabu pentru politicieni, participantii au fost de acord ca primul pas si cel mai bine fundamentat in aceasta directie este reconstituirea proprietatii private. Exista foarte multi analisti, atit politici cit si economici, care spun de mult timp ca, in Romania, nu are cum sa reuseasca reforma fara rezolvarea problemei proprietatii si ca acesta a fost punctul in care tara noastra a apucat pe un drum gresit, raminind in urma celorlalte state foste comuniste. Totul a inceput cu Constitutia Romaniei, care nu "garanteaza", ci doar "ocroteste" proprietatea privata, continuind apoi cu refuzul recunoasterii dreptului de proprietate si cu aminarea la nesfirsit a privatizarii. Aceasta este originea colapsului in care se afla Romania si nu conditiile FMI sau vreun complot extern pentru a ne vinde tara pe nimic. Desi celebrele sloganuri "Nu ne vindem tara!" si "Vin mosierii!" erau tipice anului 1990, iata ca ele au sanse sa fie contrazise de realitate abia dupa aproape zece ani, prin constientizarea faptului ca trebuie, in sfirsit, mers pe drumul proprietatii private.
PNTCD si PD isi string miinile?
Un prim pas spre rezolvarea problemei parea sa fi fost deja facut chiar a doua zi, joi, de catre liderii PNTCD si PD, Ion Diaconescu si Petre Roman, care spuneau ca s-au inteles in problema retrocedarii terenurilor agricole si chiar a padurilor, dar si in ceea ce priveste restituirea imobilelor nationalizate. Diaconescu declara ca acum nu mai exista decit un singur punct in divergenta asupra retrocedarii nominale a padurilor, PNTCD sustinind ca limita maxima a restituirii sa fie de 30 de hectare, iar PD de 20 de hectare. Se pare insa ca cele doua partide nu s-au inteles pe deplin, pentru ca Petre Roman a afirmat ulterior ca PD nu este de acord decit cu retrocedarea a 10 hectare de padure. Dar in ceea ce priveste padurile, PD si PNTCD au avut discursuri paralele de la inceput. Acum, in timp ce Vasile Lupu vorbeste de retrocedare, Petre Roman spune ca terenurile forestire nu trebuie privite ca un factor economic, ci ca un "factor de protectie a genofondului". Liderul PD a propus chiar o lista lunga de legi care ar trebui adoptate pentru ca acest partid sa fie de acord cu retrocedarea padurilor: statutul silvicultorului, legea contraventiilor silvice, legea intregirii domeniului forestier si modificarea Codului Silvic. Nu este clar daca proiectul Lupu va putea fi promovat inainte sau dupa ce toate aceste legi vor trece prin Parlament si cam cit timp ar presupune adoptarea tuturor acestor legi.
Privitor la terenurile agricole, toate partidele politice, inclusiv PDSR, vorbesc de restituirea a 50 de hectare de teren agricol de familie, asa cum nici nu a visat taranistul Vasile Lupu atunci cind a depus legea sa atit de contestata privind modificarea Legii fondului funciar. Dar, in aceasta privinta, atit PD cit si PNTCD sustin, inca de la formarea Guvernului Vasile, ca sint foarte aproape de un acord, insa, in ultimul timp, singurele elemente noi sint amplificarea tensiunilor si declaratiile ostile intre ministrul Agriculturii, Ioan Muresan, si imputernicitul PD pentru agricultura, Trita Fanita. In plus, exista o diferenta majora intre intentia lui Trita Fanita de a pastra in administrarea statului o suprafata de teren agricol cuprinsa intre opt sute de mii si 1,1 milioane de hectare si declaratia lui Muresan potrivit careia, dupa retrocedare, statul va mai pastra sub sapte sute de mii de hectare.
Insa principala divergenta dintre cele doua partide este legata de casele nationalizate vindute deja fostilor chiriasi, in conformitate cu legea caselor nationalizate, promovata in 1995 de catre PDSR. PD sustine ca aceste contracte de vinzare-cumparare intre stat si chiriasi sint legale, in timp ce PNTCD apreciaza ca, avind in vedere lipsa "bunei-credinte" la momentul incheierii contractului, acestea pot fi anulate prin lege, urmind ca fostii proprietari sa-si poata recistiga bunurile prin intermediul justitiei. De asemenea, nu este clar care va fi soarta imobilelor nationalizate altele decit cele cu destinatie de locuinta. Proiectul avansat in toamna de Guvern permite retrocedarea in natura, insa exista deja o puternica opozitie fata de restituirea scolilor si gradinitelor. La Cotroceni s-a vazut insa ca toate partidele politice in urma prelungirii contractelor de inchiriere pe inca cinci ani. Desi nu declara public, taranistii nu mai vor restituirea catre fostii proprietari a caselor vindute deja chiriasilor, iar PDSR si PD nu mai apara, cu atita indirjire, interesele chiriasilor.
PDSR – cheia problemei proprietatii
Desi liderii partidelor din coalitie nu vor sa recunoasca, readucerea in discutie a retrocedarii proprietatilor a fost urmarea revizuirii atitudinii PDSR in aceasta problema, dupa intoarcerea liderului sau Ion Iliescu din vizita in SUA. PDSR nu este inca crezut ca doreste retrocedarea proprietatilor, dar toate partidele ar putea profita de acest moment in perspectiva alegerilor viitoare, deoarece pot spune ca au dat ceva populatiei, chiar daca nu un trai mai bun. PDSR vorbeste chiar de retrocedarea atelierelor mestesugaresti, a micilor unitati din incinta intreprinderilor, de despagubirea prin actiuni a fostilor proprietari de intreprinderi, lucruri pe care doar taranistii le-au mai sustinut, dar care nu au fost realizate prin Legea privatizarii, asa cum s-a propus in timpul guvernarii Ciorbea.
Astfel, PD si-a pierdut un atu de negociere cu taranistii, fiind obligati sa accepte limite mai mari de retrocedare a proprietatilor. Democratii isi pot sustine acum punctul de vedere doar vorbind despre un regim silvic sever privind exploatarea padurilor, despre protejarea chiriasilor, fara a mai bloca legile proprietatii. De altfel, Petre Roman sustine ca problema proprietatii trebuie rezolvata pentru ca guvernele viitoare sa nu mai fie "apasate" de aceasta chestiune si considera ca legile proprietatii pot intra in dezbaterea Camerei Deputatilor in citeva saptamini si pot fi adoptate pina la sfirsitul actualei sesiuni parlamentare.
Este evident ca a intervenit, totusi, o anumita apropiere in timp, intre taranisti, adepti convinsi ai restitutio in integrum, si liderii PD, care sustineau in ianuarie anul trecut ca restituirea marilor proprietati si "relansarea conflictului proprietari-chiriasi" constituie "teme parazite". Aceste declaratii pot fi confirmate, insa, doar in momentul in care toate proiectele privind reconstituirea proprietatii devin legi, promulgate de presedintele Romaniei. Pentru aceasta ar fi nevoie ca aceste legi sa fie avizate, cit mai repede, macar de comisiile parlamentare de specialitate, unde parlamentarii aceleiasi coalitii au opinii radical diferite si, in numeroase cazuri, refuza sa se supuna deciziilor propriului partid. Dar pina la incheierea actualei sesiuni mai sint doua luni si jumatate, timp suficient pentru trecerea prin Parlament, intr-un ritm alert, a celei de-a doua lege de modificare a Legii fondului funciar, care prevede restituirea efectiva a terenurilor si legea de modificare a Legii 112/1995 privind casele nationalizate. De fapt, primele articole din legea fondului funciar au fost aprobate fara probleme de deputatii din Comisia de agricultura, care au fost de acord deja cu restituirea a cel mult 50 de hectare de teren agricol pentru fiecare familie, taranistii beneficiind de sprijinul unor deputati PDSR si PUNR.
Exista deci sanse ca, dupa zece ani, Romania sa rezolve problema proprietatii astfel incit reforma sa poata fi facuta pe baze solide si, in primul rind, respectind proprietatea privata. Poate fi vorba de "schimbarea" mult promisa in 1996 – in principal a mentalitatii fata de proprietate – si poate fi vorba si despre un nou inceput pentru Romania. (Cristian DIMITRIU, Mircea MARIAN)