Votul pentru europarlamentare a inceput, scrutinul este marcat de absenteism si euroscepticism

Cei 388 milioane de alegatori europeni sunt chemati sa desemneze pentru Parlamentul European 736 de deputati, dar nu toti voteaza in acelasi timp. Dupa alegatorii olandezi, care au inceput sa voteze la ora 5.30 (GMT), ora 8.30, ora Romaniei, si dupa britanici, care voteaza si pentru alegerile locale, sectiile de vot deschizandu-se de la ora 6.00 (GMT), ora 9.00, ora Romaniei, le va veni randul irlandezilor si cehilor, urmand letonii, slovacii, maltezii si cipriotii.

Nouasprezece dintre cele 27 de tari ale UE, printre care si Germania, Franta, Italia, Spania si Polonia, vor vota duminica. Este de asteptat ca viitoarea culoare a Parlamentului european sa fie anuntata duminca, 7 iunie, in jurul orei 20.30 (GMT), ora 23.30, ora Romaniei.

"Toata lumea se asteapta ca Partidul Popular European (PPE) sa piarda o parte din voturi, chiar cateva mandate, dar sa ramana principala forta din Parlament", considera Antonio Missiroli, analist in cadrul European Policy Centre din Bruxelles. Pentru ca, in pofida crizei economice si a cresterii somajului, socialistii si social-democratii, in prezent cea de a doua forta, ar putea inregistra un scor modest, aproape un "dezastru", potrivit analistului.

Multe vor depinde de rezultatele obtinute de cei "anti" – partidele eurofobe si eurosceptice, situate la extreme sau pur si simplu marginale, ale caror liste s-au inmultit precum ciupercile dupa ploaie. Pentru Parlamentul European au fost inregistrate 656 liste nationale, dintre care 160 de liste numai in Franta, 82 in Italia si 33 in Marea Britanie. Toti analistii sunt de acord cu faptul ca partidele "anti" vor inregistra rezultate bune.

In Olanda, Partidul Libertatii al populistului islamofob Geert Wilders ar putea obtine trei mandate si 12% dintre voturi, potrivit unui recent sondaj, care arata ca partidul este in stransa competitie cu laburistii. In Marea Britanie, Partidul pentru Independenta Marii Britanii (UKIP), care face campanie pentru ca Londra sa se retraga din Uniunea Europeana, ar putea obtine 19% din sufragii, potrivit unui sondaj recent.

Partidul Laburist al premierului Gordon Brown, in cadere libera dupa scandalul cheltuielilor parlamentarilor, risca sa fie umilit si sa se claseze de abia pe locul trei, dupa UKIP si cu 22 de procente in spatele conservatorilor lui David Cameron. Totusi, subliniaza Hugo Brady, din cadrul Centrului pentru Reforma Europeana din Londra, euroscepticii si eurofobii vor produce o "surpriza foarte mare daca vor obtine mai mult de 50 de mandate in PE. Sunt eterogeni, incapabili sa se puna de acord intr-o serie de dosare, asadar nici sa formeze un grup politic".

O alta mare incretitudine este legata de participarea la vot, intrucat in unele tari aceasta pare sa atinga un nou antirecord, dupa 45,5% in 2004. Absenteismul este alimentat de lipsa unei mize clare, cum ar fi alegerea presedintelui Comisiei Europene, de care depind guvernele UE. Actualul presedinte, portughezul José Manuel Barroso, pare sa fie marele favorit pentru un nou mandat, avand in vedere ca socialistii, foarte divizati, nu au prezentant nicio candidatura alternativa.

Liderii europeni au facut mari eforturi, in ultimele zile, sa trezeasca interesul electoratului. Un mesaj comun al Angelei Merkel si al lui Nicolas Sarkozy a fost facut public duminica de premierul ceh Jan Fischer. "Nu te poti plange ca UE nu este democratica, dar in acelasi timp refuzi sa mergi la vot", a declarat Fischer miercurea trecuta.

In Olanda, unde primele rezultate vor fi cunoscute joi seara, sondajele anunta o participare care nu va depasi 40%. (NewsIn)