Copilul ideal – produs al tehnologiilor?

Fiecare parinte isi doreste un copil cit mai aproape de visul si de asteptarile sale in ceea ce priveste idealul. Planurile despre cum ar putea sa arate, la ce va fi olimpic, ce meserie va avea, in ce domeniu va excela incep sa se contureze uneori chiar inainte de conceptie. Unii parinti vor copilul de un anume sex sau cu o anumita culoare a ochilor, intr-o anumita zodie etc. Dar toti viitorii si actualii parinti isi doresc un copil sanatos. Astazi, cu ajutorul tehnologiilor am putea obtine satisfacerea tuturor acestor dorinte, spre a putea avea copilul ideal.
In functie de sex, idealul in materie de copii a existat si s-a manifestat, sub diferite aspecte, din cele mai vechi timpuri. In Roma antica, datorita necesitatii de viitori razboinici, numai copiii de sex masculin erau recunoscuti de tata, iar dintre acestia, numai cei vigurosi erau lasati sa traiasca, restul, impreuna cu majoritatea celor de sex feminin, erau ucisi sau lasati sa moara. Astazi, acest lucru condamnabil este asimilat infanticidului. Aparitia echografiei, in jurul anilor 1970, a adus, impreuna cu alte beneficii incontestabile, si posibilitatea de a afla sexul copilului in primul trimestru de sarcina, fapt care a determinat si posibilitatea de decizie de a avea un copil de un anumit sex; desi este greu de crezut, prin inconsistenta motivatiei si prin prisma asumarii unor riscuri mult prea mari, unele cupluri au decis efectuarea avortului pentru ca viitorul copil nu ar fi avut sexul dorit. Cu o predictibilitate sporita fata de echografie, a aparut ulterior amniocenteza. Trebuie precizat faptul ca aceste metode nu au avut ca scop determinarea sexului fatului, ci urmarirea sarcinii, observarea unor malformatii, detectarea unor patologii etc. Proiectul genomului uman a revolutionat si domeniul obstetricii, precum si pe cel al neonatologiei, aducind cu sine metode de diagnostic si noi posibilitati terapeutice. Una din aceste metode este reprezentata de diagnosticul genetic preimplantator, utilizat initial pentru testarea malformatiilor embrionilor inainte de implantare; aceasta metoda ar putea fi folosita si ca o metoda de selectie a embrionilor in functie de sex, dar, din fericire, este interzisa practicarea ei din motive nonmedicale, selectia in functie de sex a embrionilor fiind interzisa.
Odata cu alegerea sexului, parintii rasfring asupra viitorului copil si propriile asteptari, dorinte, in general reprezentate de standarde de excelenta in anumite domenii pe care parintii nu le-au obtinut, dar si asteptari de ordin comportamental, cum ar fi, de exemplu, obedienta, respectul sau increderea. Daca pina acum aceste caractere puteau fi dobindite pe calea educatiei, dar cu posibilitati de atingere a unor parametri finiti, functie de individ, astazi exista posibilitatea de a ne „construi” copilul ideal doar pe calea tehnologiilor. Pornind, odinioara, de la inalta selectie empirica a parintilor cu calitati deosebite, astazi exista tehnici, pe de o parte, utile in selectia materialului genetic, iar, pe de alta parte, in imbunatatirea acestuia. In rindul celor cu ajutorul carora se poate realiza selectia se inscriu diagnosticul prenatal, recomandat initial ca metoda de identificare a bolilor genetice, ulterior fiind folosit pentru detectarea anumitor markeri genetici care sint corelati cu prezenta sau absenta unor caractere genetice dorite (inaltime, talente, tip comportamental) sau selectia embrionilor in urma diagnosticului de preimplantare, initial folosita pentru a evita implantarea unui embrion cu anumite anomalii genetice, ulterior – ca metoda de selectie a copilului in functie de sex sau pentru a obtine un copil care sa fie compatibil ca donator de maduva sau de organe. De asemenea, prin aceasta metoda se pot detecta markeri genetici ai inteligentei, ai cecitatii cromatice, talentului muzical etc. Astfel, posibilitatile oferite sint multiple, dar nu infinite, pentru ca trebuie tinut cont de faptul ca exista trasaturi cu determinism poligenic sau rezultat al interactiunii dintre ereditate si educatie. Sub aspectul imbunatatirii performantelor, ingineria genetica ar putea juca un rol decisiv in „construirea copilului ideal”. Conceputa initial ca metoda terapeutica utila in diferite afectiuni care nu beneficiau de tratament farmacologic curativ, ingineria genetica si-ar putea schimba directia de actiune catre imbunatatirea unor gene pentru anumite trasaturi, cum ar fi inteligenta, memoria, perseverenta.
Imbunatatirea cu ajutorul tehnologiilor va putea duce la obtinerea unor performante care nu ar putea fi atinse prin educatie. De exemplu, cu ajutorul m-IGF (insulin-like growth factor), care induce multiplicarea, diferentierea si fuziunea celulelor musculare, creste numarul de fibre musculare, urmind apoi izolarea, clonarea si introducerea in celula a genelor pentru IGF, aceasta constituind o metoda de imbunatatire a performantelor sportive, performante care nu ar putea atinge acelasi virf prin antrenamente lungi si obositoare ale copilului.
„Copilul ideal” sau, mai degraba, copilul dezirabil din toate punctele de vedere poate fi „construit” genetic si „imbogatit” cu majoritatea calitatilor pe care parintii le considera ideale. Dar, oare, cine este copilul ideal? Olimpicul la matematica, viitorul om de afaceri, cel blond si cu ochi albastri, cel ascultator, pictorul sau fotbalistul? Oare copilul nu merita mai mult decit o copilarie prefabricata?
Noile tehnologii, create pentru a fi puse in slujba sanatatii oamenilor, par sa devieze de la scopul umanist al existentei lor catre unul ce incalca principiile eticii, putindu-se crea, cu usurinta, o panta lunecoasa spre satisfacerea unor curiozitati si orgolii profesionale, dar cu urmari periculoase. Sa profitam de noile oportunitati biotehnologice, dar sa le utilizam cu masura spre folosul nostru si nu impotriva noastra!