Fete cazute, inimi mari

Luni seara, tirziu. Studioul, deja mitic, al Antenei 3. Ritualul cunoscut. Scenografia si distributia, aceleasi ca dintotdeauna. Ion Cristoiu, cu obisnuita vesta neagra. Dl. Stan cu laptopul. Dl. Gidea cu regia. Tema, fireste, neschimbata: Basescu, niciodata prea mult. Despre tiranul Basescu, se intelege, niciodata prea mult. Se simte insa ceva nou in aer, dar mai ales pe fetele celor prezenti. Un aer sumbru. Fete cazute. Elan frint. O tristete mormintala. Pina si discutia, altadata vie si colorata, in care Suspendatul era executat impecabil in toate registrele imaginabile, treneaza acum. Dl. Stan, cindva o cascada de neoprit, un apostol al Adevarului Universal, pare acum aproape melancolic. Dl. Cristoiu, a carui disponibilitate este cunoscuta, abia reuseste sa mai anime discutia. Inteleg ca nu mai este nimic de facut si ca urmeaza represalii, ca unul care l-a criticat pe dl. Basescu "sau n-am fost intotdeauna de acord cu d-sa". Curajul nu l-a parasit, insa. "Ei, si ce-o sa ne faca? Ne vor aresta?", braveaza el. Pare evident, insa, ca se asteapta ca, dintr-o clipa in alta, agentii Puterii sa patrunda in studio.
Nu inteleg nimic. Referendumul avusese deja loc, cumva, fara ca eu sa stiu? Sau poate ca Basescu marsaluieste contra Bucurestiului, precum Mussolini altadata contra Romei? Zapez infrigurat pentru amanunte. Pe Realitatea vorbeste insusi patronul Antenei 3, cu papion, oarecum relaxat. Basescu tiranul este si aici miezul problemei, dar apocalipsa pare aminata. Pe National, Bolcas, Dincu versus Valeriu Stoica, Berceanu dezbat aceeasi tema, dar parca mai mult din obligatie. Pe B1,este chiar Basescu, in studio. Curios, nu pare nici in uniforma, nici minjit de singele lui Cristoiu. Revin la Antena 3, pentru o ultima privire. Dl. Cristoiu tocmai il cearta pe unul dintre sociologii care au facut sondajul. Caci nu este decit un sondaj. Un sondaj care-l da victorios pe Traian Basescu. De altfel, citeva minute mai incolo, pe Antena 1, dau de dl. Geoana, liderul principalului partid de opozitie, gazduit de dna Firea si, din nou, de dl. Gidea, probabil clonat. Subiectul este si aici Basescu, tiranul insuportabil. Nu este arestat, asadar. Dimpotriva, il vad mai ofensiv ca niciodata. Rasuflu usurat. Ce bine ca mai sintem inca in democratie!
Trebuie sa recunoastem ca sintem o tara de un pitoresc rafinat. La cea mai buna ora de audienta tv., pe cel putin patru canale nationale, Basescu este numai bun de pus in saramura. Nimic nu scapa privirii de vultur a criticilor sai. De la Elena Udrea la Monica Macovei si retur. Patroni de trusturi media, lideri politici, parlamentari, milionari, formatori de opinie deveniti de mult institutii publice semneaza un denunt fara rest. Totusi, nici unul nu pare sa tremure mai mult decit eu insumi in fata televizorului. Oricita dreptate le-as da, in cele din urma nu inteleg, cum pot vorbi la televizor in tara Tiranului?
De altfel, nici unul nu dezvolta prea limpede subiectul: in ce anume este, pina la urma, Basescu un pericol pentru frumoasa noastra democratie? Intr-o seara, cineva, un june PSD, il asemana pe Basescu cu Carol al II-lea, in sensul ca, la fel ca si acesta, actualul presedinte suspendat a urmarit mereu subminarea partidelor. Nimic nou, este adevarat. Ne amintim ca aceasta comparatie a fost tema favorita utilizata de Ion Cristoiu acum zece ani la adresa lui Emil Constantinescu, care, de altfel, o si identifica pe Elena Lupescu in Ana Blandiana. Se stie cit de tiranic a fost pina la urma fostul presedinte Constantinescu, iar cit despre apropierea dintre Elena Lupescu si Ana Blandiana, numai instinctul sigur al lui Ion Cristoiu a putut s-o distinga printre cutele invizibile ale istoriei.
Am, insa, o problema. Daca aceste acuzatii contra lui Basescu sint adevarate, cum se face ca publicul nu le percepe ca atare, in ciuda bombardamentului mediatic la care este supus? N-as vrea sa abuzez aici de argumentul majoritatii, totusi, n-ar trebui oare ca unii dintre combatanti, de la Ion Cristoiu la Mircea Geoana, sa-si puna niste intrebari, pe acest subiect? Sint oare romanii impermeabili la adevar? Poate ca, in acest caz, trebuie schimbat poporul, eventual, cu unul care sa se ridice la inaltimea gindirii lui Ion Cristoiu si a lui Dinu Patriciu, sau poate doar frecventele canalelor tv., habar n-am.
Mi se pare, insa, ca problema principala a discursului anti-Basescu este acela ca nu se bazeaza pe fapte sau, cind este vorba de fapte, acestea sint fie scoase din context, fie interpretate abuziv, in registrul unei mauvaise conscience generale. Orice pare a fi bun contra lui Basescu. In discutia de pe National, senatorul PRM, Bolcas, s-a referit, la un moment dat, la cazul scandalului casei parintilor Monicai Macovei. Dl. Stoica i-a amintit decizia CSM, care n-a avut niciodata o simpatie pentru dna Macovei, si care a deculpabilizat-o complet pe aceasta in afacere. Ce importanta are?, a replicat senatorul PRM. Atunci ce are importanta, daca nu faptele testabile? Sa remarcam, insa, absenta acuzatei de la discutie, aici si nu numai aici.
Peste toate, insa, adversarii lui Traian Basescu abuzeaza intr-un mod discretionar de media ca de un instrument de propaganda. Faptul ca principalii contestatari sint mari proprietari de trusturi media le-a dat acestora iluzia ca pot controla spatiul public. Esecul lor este si un semn bun si unul rau in acelasi timp. Publicul pare sa sanctioneze acest abuz de putere, obsesia de a-l distruge pe Basescu cu orice pret, dar mai ales lipsa generala de civilitate si ignorarea completa a auditoriului. Ce ieri era odios, azi este minunat, si viceversa, daca te cheama Crin Antonescu sau Ludovic Orban. Cu alte cuvinte, politicienii si animatorii din media si-au arogat conditia de a fi detinatori absoluti ai adevarului, indiferent de fapte, indiferent de logica si bun simt. Ne amintim ca, de fapt, totul a fost inceput prost, printr-o ignorare grosolana a procedurilor.
Basescu este un populist, dar nu un dictator. Poate deveni, dupa cum poate deveni oricine care detine puterea. Ma tem insa ca abuzul de aceasta tema, simplista si nefactuala, ar putea sa ne faca vulnerabili in viitor. Ce se va intimpla, totusi, in cazul in care Basescu chiar va derapa, in viitor? Sintem ca in fabula Petrica si lupul. Pe de alta parte, esecul politic al opozitiei antiprezidentiale ne aminteste ca acesti oameni traiesc numai din propaganda televizata si ca de fapt sint decuplati de la realitatea politica a tarii. Nu le pling, fireste, de mila, dar este evident ca ei nu mai pot constitui, in acest caz, o contraputere. Mi se pare ca simbata avem de raspuns mai mult decit la un chestionar in problema Basescu.