Originea fictiunii

In 1997, Phillipe Berre a fost arestat dupa ce vreme de o luna se daduse drept inginer/sef de proiect al unei mari firme de constructii, de la care deturnase bani si echipamente. Intr-un mic sat francez angajase apoi muncitori pentru diferite lucrari ingineresti, resimtite mai tirziu de acestia ca o adevarata lectie intr-ale meseriei. Condamnat pentru abuz de incredere si escrocherie, a fost intrebat la proces de ce delapidase atitea zeci de mii de euro fara vreun profit personal; Phillipe Berre, escroc de cariera inchis si eliberat de mai multe ori pina in acel moment, raspunde ca organizarea acelor lucrari in comunitate l-a facut sa se simta in sfirsit cineva. Acest fapt divers a fost preluat si fictionalizat de Xavier Giannoli intr-o poveste exemplara despre responsabilizare in contextul relatiilor umane apropiate.

Scenariul cinematografic intregeste activitatile domnului Phillipe Miller (Francois Cluzet) cu ideea de a construi o sectiune de autostrada, folosind resursele deturnate. Doi ani mai devreme se abandonasera lucrarile datorita unei populatii de carabusi, a carei extinctie in zona santierului fusese reclamata de ecologisti. Intreruperea contractului a produs somaj de 25% si mari pierderi financiere pentru firmele locale. Cind domnul Phillipe Miller ajunge in St. Berto, initial doar cu gindul de a deturna niste echipament tehnologic, el este salutat de locuitori ca omul providential ce va reda comunitatii locurile de munca necesare. Asumindu-si, la inceput doar din curiozitate, rolul de sef de proiect pe care asteptarile localnicilor i-l atribuie in mod automat, Miller obtine, aproape fara sa ceara, o serie de spagi de la furnizorii de zona, si ei avizi sa-si asigure participarea la lucrarile autastrazii. Miller, insa, amina momentul in care sa fuga cu banii.

In general, 80% din delicte sint comise de barbati, iar cherchez la femme e un reflex automat al anchetelor politienesti. In cazul real al lui Phillipe Berre, ancheta a scos la iveala si relatia amoroasa dintre escroc si primarita satului respectiv. Giannoli preia acest cirlig psihologic, distribuind-o pe Emmanuelle Devos in rolul alesei locale, responsabile si intense. Prin deschiderea ei catre afectiune, primarita il face sa realizeze gravitatea de a insela asteptarile atitor oameni implicati in reconstruirea autostrazii. Al doilea tragaci al umanizarii e Nicolas, hotul de 20 de ani, pe care Miller il percepe ca o versiune mai tinara a sa, un posibil fiu pe care vrea sa-l indrepte asa cum ar visa sa se indrepte pe sine.

Francois Cluzet (Phillipe Miller) imprima escrocului o teama ce migreaza inspre hotarire si responsabilitate odata cu asumarea rolului de patron al autostrazii inexistente. Alaturi de primarita, toate personajele secundare functioneaza ca instante morale, provocind in Miller introspectie si remuscari. Singura legatura a lui Miller cu adevarata sa lume interlopa apare prin Gerard Depardieux, un Mr. Hyde pentru Phillipe. Jucind raul flegmatic si detasat in momente cheie, Depardieux il motiveaza odata in plus sa-si respinga adevarata natura de escroc si sa duca pina la capat persona patronului, de data asta solidar si implicat in comunitatea pe care a revitalizat-o pentru citeva saptamini, cu bani furati.

Dupa ispasirea condamnarilor de la sfirsitul anilor ‘90, persoana reala Phillipe Berre si-a continuat stilul si filozofia de viata. Cel mai recent a fost arestat in martie 2010, dupa ce se daduse drept reprezentant al Ministerului francez al Agriculturii si Pescuitului, oferind unei comune echipament tehnic in valoare de 40, 000 de euro, deturnati. Media franceza il percepe ca un personaj iesit din comun, un escroc "flamboaiant", "incredibil".  Filmul lui Giannoli a ajuns o mentiune in CV-ul sau, imbogatit mai nou cu ultimele 61 de infractiuni savirsite prin abuz de incredere, folosire de falsa identitate si escrocherie. Din nou in inchisoare, persoana reala Phillipe Berre nu pare sa fi aplicat indreptarul moral propusa de Giannoli. Seducatoare ca poveste imaginata, intoarcerea escrocului la responsabilitate traieste doar in film. Referindu-se la A l’origine, judecatorul care l-a condamnat pe Berre in 1998 e de parere ca "fictiunea nu explica realitatea; daca le confundam, e pentru sintem psihotici. In schimb, fictiunea releva ceva din categoria adevarului." Inainte de cea mai recenta condamnare a lui Phillipe Berre, Xavier Giannoli afirma ca A l’Origine e despre un om care si-a folosit toate minciunile, fiind acum pus fata in fata cu viata si cu anumite valori umane, cum ar fi responsabilitatea. Filmul e bine scris, regizat visceral, inaltator. Acum, fiecare ce prefera: mesajul escrocului umanizat sau realitatea escrocului recidivist.