Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Trei portrete de comisari est-europeni

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Am prezentat succint, in cadrul acestei rubrici, optiunile citorva state postcomuniste pentru functia de comisar european. Contextul acestor discutii era unul special, pentru ca Romania si Bulgaria se pregateau, la rindul lor, sa inainteze nominalizari. Astazi, Leonard Orban este comisar cu acte in regula, la fel si colega sa bulgara, doamna Meglena Kuneva. Aceasta din urma este o personalitate extrem de interesanta, asupra careia ne vom opri, fara indoiala, intr-un viitor articol. Deocamdata, a venit rindul reprezentantilor ultimelor trei state est-europene care au aderat in 2004: Polonia, Slovacia si Slovenia.
    Incepind cu 1 mai 2004, Polonia este reprezentata in executivul comunitar de catre  doamna Danuta Hübner, iar reconfirmarea ei in toamna aceluiasi an, cind a fost investita Comisia Barroso, nu a ridicat nici un fel de probleme pe plan intern. De altfel, buna pozitionare a comisarului polonez este demonstrata si de portofoliul atribuit - acela al Politicii Regionale. Dupa cum se stie, acest domeniu este extrem de important si sensibil pentru statele postcomuniste, care sint - sau vor fi - beneficiare ale fondurilor extrem de generoase alocate de Bruxelles pentru dezvoltarea regiunilor mai sarace, in raport cu media comunitara. Formatia profesionala si academica a doamnei Hübner pare a se potrivi perfect exigentelor postului. Profesor universitar cu masterat si doctorat in economie, ea a detinut pozitii importante in cadrul ierarhiei ONU, ajungind pina la pozitia de subsecretar general si secretar executiv al Comisiei Economice ONU pentru Europa, organism cu sediul la Geneva. Experienta ei anterioara include, de altfel, si pozitia de negociator sef in cadrul procesului de aderare a Poloniei la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. Pe plan intern, argumentele sale au vizat nu politicul, ci actiunea specifica tehnocratului: ca secretar de stat, in anii '90, s-a aflat la originea comitetului guvernamental insarcinat cu pregatirea integrarii europene, iar ultima functie "nationala" detinuta a fost, deloc surprinzator, cea de ministru pentru afaceri europene.
    Comisarul desemnat de Slovenia, Janez Potoènik, detine in prezent portofoliul stiintei si cercetarii. Ca si colega sa poloneza, domnul Potoènic este de profesie economist si vine din mediul cercetarii stiintifice. Doctor in economie, actualul comisar si-a construit o cariera remarcabila in cadrul Institutului de Analiza Macroeconomica si Dezvoltare din Ljubljana, in cadrul caruia a detinut functia de director, intre 1993 si 2001. A intrat in aparatul guvernamental pe o pozitie de "tehnocrat", devenind negociator-sef in relatia cu Uniunea Europeana, din 1998 si pina la aderare, in 2004. Aceasta pozitie a fost mai tirziu asociata cu functia de ministru-consilier la cabinetul primului ministru si, ulterior, cu aceea de ministru pentru afaceri europene. In cazul sau, insa, aceste demnitati au fost obtinute pe criterii strict non-partizane, fara vreo implicare relevanta in competitia politica interna.  
    Numele comisarului slovac, Jan Figel, ne este cunoscut mai ales pentru ca din portofoliul sau a fost extras domeniul multilingvismului, incredintat de la 1 ianuarie comisarului roman. Astfel ca, in acest moment, domnul Figel este insarcinat cu probleme ce tin de educatie, formare, cultura si tineret. De formatie inginer electronist, el a urmat, dupa 1990, cursuri de relatii internationale si integrare economica europeana in Occident. Spre deosebire de colega sa poloneza, comisarul slovac a ales o cariera politica in cadrul miscarii crestin-democrate slovace. Ales de mai multe ori in parlamentul national, domnul Figel nu a detinut functii guvernamentale, cu exceptia celei - probabil, decisive din perspectiva nominalizarii sale pentru Comisie - de secretar de stat si negociator-sef al Slovaciei in procesul de aderare la Uniunea Europeana (1998-2003). Insa experienta sa europeana este mult mai consistenta, daca tinem cont de faptul ca, din postura de membru al legislativului slovac, domnul Figel a fost "euro-observator" in Parlamentul European si, de asemenea, si-a reprezentat tara in cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
    Asadar, analiza a inca trei state postcomuniste sugereaza ca pozitiile de ministru pentru afaceri europene sau de negociator sef in procesul de aderare au constituit rampe de lansare catre portofolii in executivul comunitar. Nu trebuie uitat, insa, ca alte cinci tari analizate in articole anterioare au desemnat personalitati afirmate in alte domenii ale executivului. Daca tinem cont si de cazurile romanesc si bulgar, obtinem un scor foarte interesant, de 5-5. Din punctul meu de vedere, interpretarea sa corecta este una mai degraba pesimista. Fara a minimaliza meritele personale ale celor cinci comisari est-europeni "rodati" profesional in relatia cu UE, putem banui ca adevarata problema consta in existenta unei foarte mici baze de selectie. Mai precis, in dezinteresul clasei politice est-europene fata de politica tehnica si lipsita de spectacol, dar care este pretuita si chiar savurata la Bruxelles.  


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri