Sub semnul discretiei

Este, desigur, democratie si fiecare isi alege dupa bunul plac al marketingului formele de exprimare. Recent, am observat insa ca si discretia are ceva de spus unor oameni cu acces la subtilitate si rafinament. Strigatul gutural poate fi inlocuit cu soapta.

Cam asa au stat lucrurile in cazul Licitatiei de arta de la Galeriile de Arta Eleusis de la parterul Bibliotecii, galerie patronata cu distinctie si rafinament de Emil Stratan, autorul unor evenimente remarcabile cu discret impact local, dar cu evidenta rezonanta nationala. Apetitul organizatorului pentru eveniment, probat cu stralucire in timp, propune selectivitatea ca principiu cardinal, ideea de valoare perena si rafinament fiind cuplul absolut necesar. Spectacolele de poezie realizate in timp, cartile bibliofile realizate sint argumentele spiritului critic exersat si ale unei subtile forme de generozitate in raport cu idealii beneficiari.

In ultimele ore ale anului trecut, un public rafinat si selectiv a onorat ambianta galeriei unde pictura, grafica, sculptura s-au asociat intr-un fel de insolit spectacol intelectual, fiecare obiect avind amprenta unui nume celebru sau al unei virtuale notorietati. Spatiul galeriei permite o simbolica lectura a ascensiunii, treptele incaperii sugerind ideale socluri pentru nemuritorii trecuti in istoria artei si altii aflati inca in competitia imediatului. In ansamblu, nobilul spatiu expozitional sugereaza un montaj teatral unde decorul face parte din viziunea regizorala.

Titrata Daruri pentru cei dragi, expozitia a sugerat simultan si ideea unei posibile elegante licitatii, indeletnicire rafinata, dar si pragmatica, inca rar practicata la Iasi. Cele citeva tentative au esuat, iar viitorul nu suna prea optimist. Oricum, spectacolul vizual oferit de calitatea operelor expuse a incintat putinii participanti, absentii fiind, desigur, prea ocupati in acele momente cu indeletniciri ceva mai pragmatice. Oricum, cei de fata au avut sansa de a stabili raporturi de comunicare in plan valoric si emotional cu unele nume mari ale artei rominesti din toate timpurile. Un tablou realizat certamente in anii de tinerete ai lui Constantin Piliuta anunta fara echivoc cariera eclatanta a unui artist la care vivacitatea discursului impune o personalitate stenica, dublata de subtilul umor al compozitiilor din ciclul 1907 s.a. Semnatura, asemenea unui dans baroc, anticipeaza dimensiunile ludice de mai tirziu, desi mai intotdeauna risul nu era niciodata al lui.

Victor Mihailescu Craiu, prolificul, inegalul, fermecatorul meteorolog al anotimpurilor noastre, poetul toamnelor melancolice sau al primaverilor exuberante pare interesat de umbrele padurii de argint proiectate pe fundalul celest al versului eminescian. Congener cu acesta, Jean L. Cosmovici surprinde reflectiile lichide ale Muntilor Bistritei cu harul unui elvetian ce evoca exact mersul si rotirea anotimpurilor. Mihai Camarut vede printre siluetele plopilor argintii abisurile padurii…

Tot in sfera peisajului il aflam pe Josef Franz Steurer, dar si pe Samuel Müetzner cu o secventa din marele spectacol al marii. Asocierea dintre regretatul Adrian Podoleanu si Vasile Muresean Murivale tine mai degraba de diferentele lor stilistice si de modul diferit de a asuma spectacolul, mereu altul, al naturii. Pot spune ca la acest spectacol se joaca intotdeauna cu casa inchisa… Obligatoriu de remarcat Henri Catargi cu senzualul Nud, Ion Popescu Negreni cu Flori, Lucian Pap cu Venetia, ca si Ilie Boca cu celebrele sale datini. Paula Ribariu, Marin Gherasim – structural un proiectant de piramide si de istorii aferente -, Alexandru Cumpata atrag atentia asupra unor confrati eminenti intre care, desigur, Vladimir Zamfirescu, Francois Pamfil cu remarcabilul sau Autoportret, Margareta Sterian cu Peisaj s.a. Intr-o asemenea galerie de notorietati implinite, unde zabovim intotdeauna cu sfiala, identificam cu o oarecare smerenie compozitiile de grafica ale inegalabilului Constantin Baciu, artist a carui opera s-a intors la Iasi de unde, de fapt, dincolo de drumurile vietii, nu a plecat niciodata. Seria Ritualurilor defineste un artist inepuizabil prin verva imaginativa si aplicatia ductului inconfundabil. Ilustratiile lui la sadovenianul roman Neamul Soimarestilor, seria La cimp, Ritualurile 1-4 vadesc inepuizabila lui capacitate de raportare la text, innobilindu-l. 

In contextul expozitional, prezenta lui Mircia Dumitrescu, Valeriu Gonceariuc, a Cellei Neamtu (exceptionala tapisera a Romaniei), Részegh Botond, Corneliu Dumitriu se asociaza semnificativ in plan valoric cu volumul de versuri semnate de Mihai Ursachi si ilustrate de Constantin Baciu, Mircia Dumitrescu si regretatul Ioan Ginju…

Sculptura, cartile-obiect au participat la sublinierea unei atmosfere elevate, de mare vibratie intelectuala. Astept, cu speranta, momentul cind la licitatiile de arta de la Iasi se va intra cu biletele cumparate cu citeva luni inainte sau pe baza de recomandare… Deocamdata, licitatiile locale, rare, sint ca o mireasa in asteptarea mirelui. Va asigur ca merita incercat deoarece tot nu va costa nimic. S-ar putea sa va placa… (Valentin CIUCA)