„Un iluminist bucovinean: boierul Vasile Bals”

Pasionatii de istorie au posibilitatea de a citi monografia unui personaj fascinant al iluminismului romanesc, aparuta recent la Editura Junimea.

Cartea "Un iluminist bucovinean: boierul Vasile Bals (1756-1832)", semnata de Mihai-Stefan Ceausu, este rodul studiului in Arhivele Nationale de la Bucuresti si Viena si prezinta viata si activitatea celui pe care istoriografia il aseaza alaturi de marile personalitati Petru Maior, Gh. Sincai, Ion Budai Deleanu.

Vasile Bals, mare boier bucovinean, descendent dintr-o veche familie nobila din Moldova, ajuns apoi baron austriac, a fost deopotriva om de cultura, iluminist si francmason, dar si un important militant politic, activind ca deputat al starilor bucovinene si fiind inalt functionar al imperiului habsburgic. A intrat intr-o loja masonica celebra in epoca, numita "La adevarata intelegere", fondata in 1781, ce sprijinea politica de reforme a imparatulu Iosif al II-lea. In contextul problemei orientale de la finele sec. XVIII, Vasile Bals a sustinut scoaterea Moldovei si a Tarii Romanesti de sub suzeranitatea Portii otomane si influenta Rusiei, odata cu includerea lor in Imperiul Habsburgic. In mod paradoxal, acest proiect politic avea sa ii aduca si dizgratia imperiala, in contextul in care Austria intrase in razboi cu Imperiul otoman alaturi de Rusia, ceea ce crea o conjunctura favorabila pentru punerea in practica a promisiunilor facute lui Vasile Bals. Aceasta este explicatia pe care cercetatorii o gasesc pentru internarea fortata a boierului, in 1788, la Spitalul de Psihiatrie din Viena. Aici va sta pina in 1789, cind va fi eliberat pentru ca si-ar fi revenit brusc, si trimis in domiciliu fortat la mosia sa din Bucovina. Peste un an insa, dupa moartea imparatului Iosif al II-lea, Vasile Bals va reintra in viata publica.

Prezentarea cartii lui Mihai Stefan Ceausu o va face, joi, prof.dr. Petronel Zahariuc. Tot atunci, Alexandru Gavris va prezenta o comunicare stiintifica despre Manolache Costache Epureanu si coalitia de la Mazar-pasa (1875-1876).

Publicitate și alte recomandări video