Bani ingropati in scoli inutile

Astfel, o unitate de invatamant primar din mediul rural trebuie sa aiba un numar mediu de 18 elevi pe clasa, standardul de cost pe elev pe an fiind de 2.180 de lei.

Cu aceste noi reglementari, autoritatile locale nu mai pot asigura finantarea acestor unitati, in timp ce parintii sustin ca din moment ce s-au investit fonduri importante pentru ridicarea de scoli noi sau reabilitarea celor existente, acestea trebuie sa functioneze in continuare.

Fruntasi pe tara la scoli noi

In ultimii ani scolile mici au fost abonate la finantari. Prin programul cu Banca Mondiala au fost reabilitate 67 de scoli din mediul rural si au fost construite 89 noi in locul celor din chirpici.  Botosaniul a fost pe locul II la nivel national, dupa Vaslui, ca numar de unitati noi sau reabilitate prin Banca Mondiala.

Pentru construirea scolilor care acum sunt la un pas de a fi inchise s-au cheltuit sume importante. Astfel, o scoala cu o singura sala de clasa a costat 90.246 de lei, una cu doua sali 114.041 de lei, ajungandu-se pana la 222.535 de lei, suma ce reprezinta valoarea unei constructii cu sase sali de clasa. Acestea sunt doar fondurile acordate prin Banca Mondiala, la care s-au adaugat alte fonduri asigurate de comunitatile locale pentru realizarea utilitatilor, aleilor si imprejmuirilor.

In judet functioneaza 57 de unitati de invatamant cu o singura clasa unde se invata in sistem simultan. 43 de scoli au sub 20 de elevi. In "top" se afla scoala Soroceni-Unteni, cu doar cinci elevi.

Programul de imbunatatire a infrastructurii scolare este salutar, numai ca stabilirea geografica a acestor investitii trebuia sa aiba la baza si un studiu vizand evolutia populatiei scolare in urmatorii ani. 

Daca in primii ani de dupa 2000 se urmarea ca in fiecare catun copiii sa aiba scoala moderna, prioritatile sunt acum altele. Practic, nu mai pot fi finantate la nesfarsit scoli cu invatamant simultan, in conditiile in care sunt si alte prioritati, drumurile fiind proaste, iar comunitatile neavand retele de apa, servicii de paza sau salubrizare.

Cheltuieli uriase pentru administratiile locale

Scoala unde invata acum cinci copii a fost construita in 2004 prin Banca Mondiala, cu peste 200.000 de lei. "Nu pot sa inteleg de ce au construit-o acolo din moment ce 90% din populatia satului este reprezentata de persoane in varsta", spune Dumitru Timisag, primarul comunei.

Unitatea este incalzita prin calorifere conectate la reteaua electrica, iar factura lunara pe timp de iarna ajunge la 1.000 de lei. Asigurarea fondurilor reprezinta o problema in conditiile in care bugetul este insuficient. In comuna nu exista niciun investitor care sa plateasca taxe si impozite locale, chiar barurile si magazinele avand sedii sociale in municipiul Botosani. Numai anul trecut cheltuielile materiale ale unitatilor de invatamant au necesitat un efort financiar de 100.000 de lei, egal cu suma incasata din taxe si impozite locale de la cetateni.

Comuna cu cinci scoli noi

La Ungureni, cea mai mare comuna din judet, au fost ridicate cinci scoli noi prin Banca Mondiala. Potrivit primarului Ilie Stefanache, in comuna exista 19 unitati de invatamant pentru care numai factura la electricitate a fost anul trecut de 50.000 de lei. Fondurile pentru acoperirea cheltuielilor materiale din scoli s-au cifrat anul trecut la 250.000 de lei, in conditiile in care incasarile din impozite si taxe anul trecut au fost de 600.000 de lei.

Oficialii sustin ca invatamantul simultan trebuie sa dispara

"Scolile mici au fost vizate de investitii in detrimentul scolilor mari si acum unele sunt pe cale de a fi inchise, fie si temporar", afirma Ada Macovei, inspector scolar general. Potrivit acesteia, parintii trebuie sa inteleaga ca, desi naveta pentru copiii de varste mici este un impediment, la scolile coordonatoare exista si o dotare mai buna si cadre didactice calificate. In ciuda opozitiei parintilor, conducerea ISJ considera ca invatamantul simultan, cu patru clase intr-o clasa trebuie sa dispara. Horia Negrescu, inspector scolar general adjunct, apreciaza ca scolilor mici li se poate da o alta functionalitate daca nu vor mai avea elevi. "Comasarea scolilor nu inseamna disparitia lor. Probabil pe viitor autoritatile locale se vor gandi daca vor mai repara scoli vechi si nu vor muta toate clasele in cladirile ridicate prin Banca Mondiala", spune Horia Negrescu.

Comasarea scolilor nu este deloc o decizie simpla. Primarii nu se grabesc sa ia astfel de hotarari pentru ca nu vor sa fie raspunzatori pentru reducerea unor posturi in invatamant sau sa-si atraga nemultumirea parintilor.

Cereri de microbuze refuzate de Ministerul Educatiei

Daca parintilor li s-ar explica faptul ca elevii vor fi luati de acasa cu microbuzul si dusi la o scoala unde au conditii cu mult mai bune, nemultumirea acestora nu s-ar mai justifica. Grupand elevii in mai putine scoli, autoritatile vor face economii in privinta cheltuielilor materiale, fondurile economisite putand fi folosite pentru rezolvarea altor probleme de interes general. In judet exista 55 de microbuze scolare si au fost solicitate inca 35. Pentru minister prioritara ramane insa plata datoriilor restante catre firmele care au executat lucrari in scoli.

Sursa: Monitorul de Botosani