Nedreptatiti de justitie

Sute de botosaneni sunt purtati prin procese interminabile atunci cand ajung sa isi revendice in instanta drepturile. De cele mai multe ori, procesele dureaza cel putin trei ani cu toate cele trei etape – Judecatorie, Tribunal, Curte de Apel. Cei care scapa mai repede din acest calvar sunt cei implicati in litigii de munca sau contencios administrativ, unde procesele au maxim patru-cinci termene si urmeaza doar doua instante – Tribunal si Curte de Apel.

Pedepse mici si procese interminabile

In foarte multe dosare de crima organizata, judecata se intinde pe patru-cinci ani, timp in care, de regula, infractorii sunt pusi in libertate pe rand, se ridica sechestrele asiguratorii instituite initial, iar sentintele finale par sa sugereze ca respectivele fapte sunt simple gainarii. Rareori mai exista sentinte in care sa se mearga pe pedepse maxime. Cel mai bun exemplu este asa-numitul dosar "Tigareta II" in care au fost implicate 30 de persoane acuzate de constituire sau aderare la un grup criminal organizat si contrabanda sau complicitate la contrabanda. Desi faptele par extrem de grave, la final nimeni nu ajunge dupa gratii. Astfel, judecatorii au stabilit cea mai mare pedeapsa la doi ani de inchisoare cu suspendare, pe care a primit-o un politist de frontiera, in timp ce alti 13 inculpati au primit cate un an de inchisoare cu suspendare, iar alte trei persoane au fost achitate. Ba mai mult, instanta a mai dispus restituirea autoturismelor si sumelor confiscate la inceputul actiunii, respectiv trei masini, 147.760 de lei si 13.200 de euro.

Dosare tergiversate la nesfarsit

Faptul ca sistemul judiciar are nevoie de imbunatatiri este demonstrat de numarul relativ mare de dosare care nu sunt solutionate intr-un termen rezonabil chiar din cauza celor implicati. In primul rand este vorba de dosare penale in care inculpatii invoca neconstitutionalitatea unor dispozitii sau articole de lege, timp in care dosarul ajunge la Curtea Constitutionala. E cazul fraudei de la Directia Sanitar Veterinara (DSV). Trimisi in judecata dupa ce s-au descoperit vaccinari fictive, Dana Berheci, fost director DSV, si medicul veterinar Constantin Pinzariu au invocat mai intai nulitatea absoluta a actelor de urmarire penala dupa care au trecut la exceptii privind neconstitutionalitatea. Desi dosarul implineste peste cateva zile un an de cand a ajuns la Tribunal, din iunie 2009 si pana in prezent nu a mai avut loc niciun termen de judecata, intrucat cauza este la Curtea Constitutionala.

Proces pierdut din cauza neglijentei procurorilor

Cel mai bun exemplu despre cum se face justitie este cazul conducerii de la Administratia Nationala a Rezervelor Statului, Unitatea Teritoriala Bucecea. In mai 2006, procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani au dispus trimiterea in judecata a trei membri ai conducerii unitatii pentru abuz in serviciu. Judecatoria i-a achitat, procurorii au facut recurs, iar Tribunalul i-a condamnat, dar Curtea de Apel Suceava a casat sentintele si a trimis spre rejudecare cauza. Asa se face ca dosarul s-a intors la Judecatoria Botosani pe 13 octombrie 2008. Trei luni mai tarziu, judecatorul a decis reincadrarea juridica a faptelor, considerand ca ar fi vorba de un abuz in forma calificata insa, dupa o luna si jumatate, mai exact pe 25 martie 2009, inculpatii au fost din nou achitati. In mod normal, procurorii ar fi trebuit sa faca recurs, insa acestia au aflat de hotararea instantei dupa expirarea termenului de atac. Asa se face ca sentinta a ramas definitiva.

Dosar in instanta lasat mostenire

Recordul in ce priveste tergiversarea proceselor este detinut de un dosar deschis in 2006 la Judecatoria Dorohoi, privind o revendicare imobiliara si granituire. Cauza a ajuns acum la Tribunalul Botosani dar, intre timp, cel care a deschis actiunea, Dinu Zalinsche, a decedat. Dosarul a fost preluat de mostenitori, iar la inceputul acestui an a murit si unul dintre avocatii din dosar. Asa se face ca, in ciuda timpului scurs, cauza nu a fost solutionata nici pana acum, instanta stabilind un nou termen de judecata pe 17 martie.

"Cauzele acestor amanari sunt multiple. In primul rand, in multe dosare este vorba de efectuarea unor expertize, de formularea unor obiectii la expertize si de invocarea unor exceptii neconstitutionale chiar de catre partile implicate in dosar. Acest lucru necesita timp si astfel judecata intarzie. Pe de alta parte, acestea fac parte din probatoriu si sunt recunoscute de lege. Dar dupa instantele de fond sunt caile de atac, recursul sau apelul. Probabil, aplicarea noilor coduri juridice va aduce o simplificare, dar si o scurtare a termenelor de solutionare", a spus judecatorul Rodica Dascalu, purtator de cuvant in cadrul Tribunalului Botosani. De altfel, in ce priveste Tribunalul, numarul dosarelor ramase nesolutionate de la un an la altul a scazut, iar situatia poate ca ar fi fost mai buna daca sectia penala nu ar fi fost "sufocata" de actiunile detinutilor, iar sectia comerciala nu ar fi fost suprasolicitata de numarul mare de falimente generate de recesiunea economica.

La toate acestea, se adauga insuficienta numarului de judecatori, instabilitatea si incoerenta legislativa, dar si caracterul neunitar al practicii judecatoresti.

Despagubiri obtinute la CEDO

Efectele carentelor din sistemul judiciar se vad in doua planuri. In primul rand, prestigiul si credibilitatea justitiei scad, iar sentintele dispuse nu mai ajung sa aduca acea reparatie normala si corecta pe care o asteapta justitiabilii. Iar acest lucru se regaseste si in condamnarile pe care Romania le primeste la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO).

Anul trecut, de exemplu, o botosaneanca a reusit sa invinga sistemul care a facut ca un criminal sa ramana in libertate. Este cazul Tatianei Trufin, al carei frate, Corneliu Tucaliuc, a murit la inceputul anului 1992, dupa ce a fost gasit in stare de inconstienta pe un teren viran din bariera Sulitei. Mai intai cazul a fost clasat pe motiv ca barbatul a murit din cauza unei caderi accidentale. In 1996, femeia a reusit sa obtina avizul pentru exhumare si realizarea unei noi expertize medico-legale care a stabilit ca barbatul a fost de fapt lovit cu pumnii si picioarele, strans de gat, dupa care toracele i-a fost comprimat, probabil sub o greutate, iar dosarul a fost redeschis. Pana in 2002, cazul s-a aflat in categoria omorurilor cu autori neidentificati, insa in acel an anchetatorii au dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei din omor in lovituri cauzatoare de moarte. Astfel, termenul de prescriptie a fost redus de la 20 de ani la numai 10, iar cazul a fost clasat pentru a doua oara. Femeia s-a adresat CEDO, iar anul trecut instanta de la Strasbourg a condamnat statul roman la plata a 8.000 de euro daune morale catre Tatiana Trufin.

Sursa: Monitorul de Botosani