In Vaslui, si saracia costa mai mult!

Cu toate ca pana si guvernantii recunosc saracia existenta in judetul Vaslui, preturile de piata a alimentelor de baza sunt printre cele mai ridicate. Conform datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, cerealele, legumele si carnea au printre cele mai mari preturi, comparativ cu alte judete, poate mai bogate. Carnea este mai scumpa, laptele, produsele vegetale… Singurul produs mai ieftin ca in alte parti este lucerna! Cu reducerea salariilor si a pensiilor, cu disparitia subventiilor si cu marirea taxelor, s-ar putea sa ajungem sa o consumam si pe aceasta!

Cu toate ca Vasluiul este pe locul 2 in tara la somaj, cu o rata de 14,2%, cu toate ca si salariile sunt mai mici ca in alte parti, pretul la alimentele de baza este printre cele mari din tara. Conform datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, cerealele, legumele si carnea au printre cele mai mari preturi, comparativ cu alte judete, poate mai bogate. Astfel, pentru perioada 5 – 15 mai, costul carnii de porc in viu era de 10 – 11 lei/kg, doar in judetul Ilfov putandu-se achizitiona carne la un pret mai ridicat. Aceeasi situatie se regaseste si pentru carnea de pasare (8-9lei/kg, doar la Braila fiind preturi mai mari), sau la ouale pentru consum, unde, cu un pret de 0,4 – 0,5 lei/ou de calitatea A suntem peste media pe tara, cu toate ca in judet sunt destule unitati care se ocupa cu cresterea pasarilor. Aceste preturi se reflecta si in preturile pentru carnea taiata, care se gaseste in macelarii, buzunarele vasluienilor usurandu-se in medie cu 10 – 20% mai mult decat a celor din marea parte a tarii!

Nici legumele nu sunt mai ieftine pentru vasluieni!

Din pacate, si legumele, pentru multi dintre noi – alimentul de baza, sunt mai scumpe ca in alte zone. Astfel, fasolea, varza, cartofii sau morcovii au preturile mai mari decat chiar in judetele alaturate, cam cu 20% fata de Iasi, cu 10 – 15% mai mari ca in Bacau si cu pana la 50% mai mari decat pe pietele galatene. Nu mai vorbim de rosii sau ardei, care, pentru multi dintre noi sunt in aceasta perioada, trufandale. O explicatie pentru preturile mari ale legumelor ar fi faptul ca mare parte din ceea ce gasim pe piata sunt provenite din importuri, mai ales din Turcia, Grecia, Spania sau chiar Siria. Dar principalul motiv consta in faptul ca, la nivelul intregului judet, suprafata cultivata cu legume este foarte mica, practic doar gospodariile taranesti contin cateva straturi de rosii sau verdeata, care sunt destinate in mare masura consumului propriu. Astfel, conform situatiei Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Vaslui, in aceasta primavara au fost insamantate pana acum doar 4945 hectare dintr-un total de 6132 ha de legume, iar din aceasta suprafata, doar 5 (cinci) hectare sunt lucrate de societati agricole de stat, pentru samanta sau cercetare. Din toata aceasta suprafata, au fost deja cultivate 481 ha de tomate, 363 de varza timpurie si alte 1125 ha de varza de toamna, 353 hectare de ceapa, 279 de castraveti si doar 484 hectare de ardei gras. Marea parte a acestor suprafete cultivate cu legume se gasesc in partea de sud a judetului, in zona Grivita – Bunesti Averesti sau in lunca Prutului, singurele zone in care s-a pastrat traditia gradinaritului. Cat despre cartofi, ce sa mai vorbim? Doar 2330 de hectare pe care a fost infiintata aceasta cultura, mult prea putin fata de necesarul judetului. Si atunci, trebuie sa ne miram de faptul ca multi tarani vin la oras pentru a-si cumpara alimentele? Spre comparatie, intr-o singura comuna din judetul Galati, Matca, se cultiva cu legume o suprafata de aproape 2 ori mai mare decat in intregul judet Vaslui! Si atunci mai trebuie sa ne miram de pretul (uneori prea) ridicat al legumelor? Foarte putina productie care va fi realizata este destinata comercializarii, atat pe piete, cat si in unitatile de procesare a legumelor care au inceput sa apara in judet.

Singurele produse mai ieftine ca in alte parti sunt merele, strugurii si lucerna!

Cu toate acestea, judetul Vaslui sta bine la 3 capitole: merele, strugurii si lucerna. Daca in primul caz, meritul este a catorva intreprinzatori care au dezvoltat mari suprafete de livada, care au plantat chiar terenuri noi si s-au preocupat de inlocuirea pomilor batrani, in cazul viticulturii, suprafata cultivata in mod organizat a scazut mult in ultimii ani, doar viile particulare si-au pastrat suprafetele sau au inregistrat. Din ce in ce mai mari suprafete sunt insa cultivate cu lucerna, avand in vedere ca aceasta planta nu necesita lucrari speciale de intretinere, are productivitate mare si costuri mici de productie. Avand in vedere ca pretul graului si al porumbului este peste media pe tara, cu apropiatele reduceri ale salariilor si a pensiilor, cu disparitia subventiilor si cu marirea taxelor, s-ar putea sa ajungem sa o consumam si lucerna in loc de salata!

sursa: Vremea noua