Caută 
4 MIN
Adus in 2005 in Copou, Razvan Plesca a fost primit cu reticenta de tribune. "Cine mai e si asta? Si-a mai adus «Popica» un aradean de-al lui…" erau replicile lansate la adresa portarului de 23 de ani care, in cei sase ani in care statuse in curtea echipei FC National, bifase un singur meci in prima liga. Nu la fel s-a intimplat in vestiar, modestia si bunul simt care acopereau fiecare dintre cei 188 de centimetri ai lui Plesca aducindu-i uriasului ardelean o "adoptie" rapida.
Debut in C, la nici 14 ani, cu carnetul de elev!
In urmatorii trei ani, discretia din viata particulara s-a translat si pe gazon. Meciuri mai mult la Poli II si aparitii sporadice in prima echipa, in care nu a rupt gura tirgului; ba chiar a si dezamagit, daca ne aducem aminte de un meci jucat la Constanta, in 2006, in care a avut pe constiinta doua din cele trei goluri ale gazdelor. De aceea, deveneau din ce in ce mai multe opiniile care sustineau ca Razvan va ramine ca fotbalist doar cu selectiile de la nationala de juniori si povestea inedita a debutului la seniori, pe care-l rememoreaza: "Nu o sa uit niciodata acea zi. Era 13 iunie 1996, aveam 13 ani si 7 luni. Domnul Popa, care era antrenorul meu la Telecom Arad, m-a bagat pe finalul unui meci cu Metalurgistul Cugir, in divizia C. Tin minte ca nu aveam nici buletin si am jucat pe carnetul de elev!".
Si a venit 29 august 2008, zi care ar putea sa-i schimbe viata lui Plesca. Si sa faca sa nu se mai vorbeasca doar despre omul Plesca, cel care, din putinii bani pe care-i cistiga la Poli (in comparatie cu coechipierii sai), se bucura sa dea cadouri pustilor de la Centrul de Copii si Juniori, ci si despre jucatorul Plesca. Pentru ca vinerea trecuta, la Cluj, eroul rindurilor acestea a reusit sa inchida poarta Politehnicii, facind un meci reusit chiar in curtea campioanei, CFR.
Pentru a incerca sa-l faci sa vorbeasca despre acest meci, reporterul are nevoie de un intreg arsenal diplomatic pentru a reusi sa deturneze sablonul declarativ: "Nu am facut nimic deosebit, nu as vrea sa apar in ziar".
Si incepe povestea, nu inainte de o rugaminte, de fapt, doua, din partea lui Plesca: "Sa nu fie vreun articol lung si vreau sa spun si eu ceva de Cristi (n.r. – Branet)". "Eu am emotii si inaintea meciurilor amicale, cum sa nu fi avut la meciul cu CFR? Avantajul meu a fost insa tocmai faptul ca am jucat la Cluj si, daca pierdeam, nu cred ca reprosurile erau foarte mari. Oricum, cind incep incalzirea uit de tot si ma concentrez total, de uit de trac, uit de tot" vine introducerea.
A aparat cu manusile lui Branet
Razvan recunoaste ca a inceput sa creada cu adevarat intr-un rezultat bun abia la pauza si desconspira unul din secretele interventiilor mai sigure din actul doi: "Cind am vazut ca e 0-0 la pauza, am realizat ca putem obtine un rezultat bun. Daca CFR era mult mai puternica decit noi, trebuia sa o arate in prima repriza. Nu a fost insa asa! La pauza, Cristi mi-a dat manusile lui, pentru ca simteam ca priza la ale mele nu e suficient de buna, si am reusit sa nu luam gol pina la final". Portarul Politehnicii spune ca nu s-a temut de nici un jucator al Clujului si singura cumpana a fost o lovitura libera a gazdelor, de pe finalul jocului: "Atunci am fost bucuros ca Gabi Muresan, care bate tare loviturile libere, era pe banca. A tras Trica, insa in zid, si am obtinut primul punct din campionat. Un punct care e al intregii echipe si care nu valoreaza nimic daca nu batem Otelul". Concluziile personale? "Cred ca am aparat binisor. Am suficiente lucruri sa-mi reprosez si am avut parte de fundasi foarte buni si foarte mult noroc sa scap fara gol!" suna verdictul dat pe linia-i caracteristica de uriasul cu suflet de copil.
Care incepe brusc sa fie volubil atunci cind se ajunge la subiectul pe care-l astepta de la inceputul dialogului: "Cristi Branet e unul dintre cei mai buni portari din Romania. E mult mai bun si mai experimentat decit mine! In plus, e si un caracter deosebit. M-a ajutat foarte mult, mi-e ca un frate mai mare. De aceea, mi-a parut extrem de rau cind am vazut criticile nefondate aparute la adresa lui dupa primele meciuri din acest sezon. In viata oricarui portar pot sa apara si momente mai putin fericite si unii au uitat cite a facut Cristi pentru Politehnica".
Cind se apropie finalul dialogului, Razvan Plesca nu lungeste prea mult vorba: "Nu-mi fac nici un plan pe termen lung. Ma voi pregati la fel de serios ca si pina acum si voi vedea ce se va intimpla". Iar reporterul se gindeste daca lungimea articolului nu-l va supara pe Plesca…
