Caută 
3 MIN
Video
Aeroportul ieşean a urcat două poziţii în patru ani în clasamentul aeroporturilor din ţară.
În plin scandal provocat de controlul de audit dispus de conducerea Consiliului Judeţean la Aeroport, directorul aerogării, Marius Bodea, şi-a prezentat raportul de activitate pe cei patru ani de mandat. „Am avut plăcerea să lucrez cu oameni care excelează în domeniul lor, fiecare compartiment de lucru din cadrul Aeroportului fiind un exemplu de profesionalism şi seriozitate. Am reuşit să transformăm Aeroportul într-o afacere a comunităţii. Am convingerea că tot ce s-a întâmplat în ultimii ani a schimbat destinul comunităţii noastre, iar efectele modernizării Aeroportului sunt vizibile. Curând, mandatul meu se va încheia. Nu ştiu ce puteam face mai bine decât am realizat deja, pentru că simt că am dat totul“, a declarat Bodea.
Aeroportul ieşean era alcătuit în 2012 din două terminale, fiind dotat cu o pistă din beton de 1.800 metri, cu durata de viaţă expirată şi o platformă care permitea staţionarea a cel mult patru aeronave. Traficul de pasageri în 2012 s-a ridicat la 176.000 de pasageri, faţă de 393.000 de pasageri, cât avea aeroportul din Bacău, sau un milion de pasageri câţi erau înregistraţi la Timişoara. Aeroportul din Cluj depăşise cifra de 200.000 de pasageri încă din 2005. Singurele curse regulate de pe aeroportul ieşean în 2012 erau spre Bucureşti, Timişoara şi Viena, la care se adăugau în timpul verii curse charter spre Antalya sau Roma. „Puteau fi procesaţi maximum 150 de pasageri pe oră. Era un moment de criză când pe platformă se aflau două avioane în acelaşi timp“, a spus Bodea.
Consiliul Judeţean a demarat în 2013 modernizarea Aeroportului din fonduri proprii, ulterior fiind obţinută şi o finanţare europeană pentru un proiect în valoare de 56 milioane de euro. Rezultatul a fost construirea actualei piste de 2.400 de metri, prima pistă flexibilă din ţară, construirea unui nou terminal, dublarea platformei, care a ajuns la o capacitate de 9 aeronave, şi dublarea numărului de pasageri care pot tranzita Aeroportul. Anul trecut, traficul înregistrat pe aeroportul ieşean a fost de 380.000 de pasageri, depăşind Bacăul, care a scăzut până la 364.500 de pasageri. La aceeaşi dată, aeroportul din Cluj a înregistrat 1,5 milioane de pasageri, din care 1,3 milioane de pasageri pe cursele externe. Se aşteaptă ca aeroportul ieşean să încheie acest an cu 850.000 de pasageri, urmând ca anul viitor cifra să urce la 1,2 milioane. De pe locul şase între aeroporturile din ţară, Iaşul a urcat în patru ani cu două poziţii, plasându-se sub Otopeni, Cluj şi Timişoara.
Directorul Aeroportului a apreciat la superlativ şi evoluţia veniturilor înregistrate de acesta. Dacă, în 2012, Aeroportul funcţiona în pierdere, el a trecut în 2015 pe profit, în acest an el urmând să se ridice la aproape 3 milioane de lei. Veniturile aeroportului ieşean s-au cifrat anul trecut la 15,9 milioane de lei, cu puţin peste jumătate din cifra corespunzătoare de la Timişoara, 30,7 milioane de lei. Profitul aerogării bănăţene s-a ridicat anul trecut la aproape 14 milioane de lei, Aeroportul „Traian Vuia“ din Timişoara revenindu-şi după o perioadă neagră provocată de insolvenţa şi apoi retragerea companiei Carpat Air. „Aeroportul Iaşi a devenit o afacere locală, capabilă să trăiască din veniturile proprii şi să ofere ceva comunităţii. Anul trecut am virat către CJ 415.000 lei încasări din chirii şi 165.000 lei cota de profit. În acest an am virat deja 576.000 lei din chirii şi probabil până la sfârşitul anului vor mai fi 115.000 lei, la care se va adăuga cota de profit de 1,5 milioane de lei. Sunt bani care merg în buzunarul public al judeţului“, a precizat Bodea.
