Caută 
Video
Scandalul de la nivel naţional, în varianta locală
Ambulanţa: Avem 90% din intervenţii, dar SMURD primeşte dotări şi laude
6 MIN
Servicul Judeţean de Ambulanţă a avut anul trecut 120.000 de intervenţii medicale, iar SMURD, 10.000. Salvarea are 66 de autosanitare, iar SMURD, 16 mijloace de intervenţie. O altă nemulţumire de la Ambulanţă este că sunt chemaţi chiar la cazuri preluate de paramedici. „Sunt situaţii în care dacă e trimis echipaj de prim ajutor, din urmă ne solicită şi pe noi pentru că atunci când ajung la faţa locului consideră cu sunt depăşiţi de situaţie“, arată un medic de la SAJ. Șefa SMURD arată că, din noiembrie, paramedicii au învăţat să prindă o linie venoasă şi să asigure calea aeriană în cazul unei victime.
Conflictul mocnit dintre Ambulanţă şi SMURD a ajuns la nivelul Ministerul Sănătăţii (MS). Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, doctorul Raed Arafat, a fost arătat drept principalul vinovat pentru alterarea relaţiilor dintre cele două tipuri de servicii care asigură intervenţiile medicale înainte de internarea în spital. Conducerea Asociaţiei Serviciilor de Ambulanţă din România l-a acuzat pe Arafat, într-o scrisoare adresată ministrului Sănătăţii Patriciu Achimaş-Cadariu, de „subminarea activităţii serviciilor judeţene de ambulanţă“. Potrivit asociaţiei, la nivel naţional, „28.000 de pompieri, cu un buget de 1,5 miliarde de lei rezolvă anual aproape 900.000 de intervenţii, în timp ce 11.000 de angajaţi SAJ, rezolvă 3.700.000 de intervenţii, cu un buget de aproape 800 de milioane de lei“.
Pornind de la aceste date, „Ziarul de Iaşi“ a realizat o comparaţie a activităţii celor două servicii la nivel judeţean. Conform datelor raportate la finalului lui 2015 de Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ), care ţine de Ministerul Sănătăţii, şi de Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), care ţine de Ministerul Afacerilor Interne, peste 90% din intervenţiile medicale efectuate la nivelul judeţului au fost realizate de SAJ. Serviciul de ambulanţă a preluat peste 120.000 de cazuri medicale care au reprezentat urgenţe medicale, chirurgicale, obstetricale, pediatrice şi de alte specialităţi, în timp ce SMURD a raportat că a efectuat peste 10.000 de misiuni de salvare, acestea reprezentând intervenţii medicale, descarcerare sau asistenţă de persoane.
„Peste 90% din activitatea de prespital o facem noi. Din păcate, muncim în anonimat şi suntem arătaţi doar atunci când nu avem promptitudine la un caz, când maşinile noastre ajung cu întârziere. Din păcate, acestea sunt resursele de care dispunem acum. Noi preluăm 90% din cazuri, dar nu ne medaliază nimeni. Tot din păcate, în România anului 2015, la nivelul Ministerului Sănătăţii, sunt jocuri care nu ţin de noi şi astfel ajungem să pierdem achiziţii de ambulanţe pe toată ţara. Noi nu am mai primit nicio ambulanţă din 2014. Acum toate ambulanţele de tip C2 sunt în service şi le rulăm pe cele de tip B2, cu medic în echipaj“, a explicat asistent principal Nicolai Pralea, purtător de cuvânt al SAJ.
În 2015, ambulanţele SAJ au parcurs 3,6 milioane de kilometri în tot judeţul. Serviciul de ambulanţă are în dotare 66 de autosanitare, dintre care patru sunt de tip C2, destinate urgenţelor medicale cu prioritate maximă, cu echipaj format din medic, asistent şi ambulanţier, 43 de maşini sunt de tip B2, destinate intervenţiilor de urgenţă, cu echipaj format din asistent şi ambulanţier, alte 13 autosanitare sunt de tip A1 şi A2, cu ajutorul cărora se transportă cazurile minore şi cele asistate, plus încă şapte ambulanţe care sunt folosite pentru consultaţii la domiciliu, echipajul lor fiind format din ambulanţier cu medic. Pentru a interveni cu cele 66 de autosanitare, SAJ are 23 de medici, 166 de asistenţi medicali şi 163 de ambulanţieri.
Comparativ, SMURD are 16 mijloace de intervenţie, dintre care un echipaj de terapie intensivă – TIM, unul de terapie intensivă neo-natală – TINN, un elicopter, şapte echipaje de prim-ajutor, trei maşini de transport victime multiple şi o maşină de dezastre. Pe acestea lucrează 20 de medici, 30 de asistenţi medicali şi aproape 90 de paramedici. Medicii și asistenții din cadrul SMURD își desfășoară activitatea în Unitatea de Primire Urgențe de la Spitalul ”Sf Spiridon”, activitatea lor în cadrul serviciului mobil fiind o extensie.
„SAJ şi SMURD colaborează în baza unui ordin comun al Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Sănătăţii care precizează criteriile de dispecerat. La Iaşi, dispeceratul este asigurat o zi de SAJ, o zi de SMURD. Avem un tabel şi în funcţie de principala acuză a pacientului care sună, decidem ce tip de echipă trimitem ca prioritate 1, ca prioritate 2 şi ca prioritate 3, în funcţie de ceea ce avem disponibil la momentul respectiv. De aceea, pe cele mai multe care intervin scrie echipaj B2 de la SAJ sau echipaj de prim-ajutor de la SMURD. Mai funcţionează şi criteriul de apropiere de caz pentru că în dispecerat se urmăreşte în timp real prin telefon şi radio unde se află fiecare echipaj“, a explicat profesorul Diana Cimpoeşu, medic şef UPU-SMURD.
Ce ştie să facă un paramedic
Conform SAJ, la toate misiunile intervin asistenţi medicali, iar la cele cu cod roşu echipajul are şi medic în componenţa sa, spre deosebire de SMURD, unde echipajul este format predominant din paramedici, medicul fiind întâlnit în maşinile de tip TIM, TINN şi elicopter. Diferenţa dintre pregătirea asistenţilor şi a paramedicilor este dată de tipul de studii urmate. Primii urmează învăţământ de lungă durată în domeniu, şcoală postliceală sau studii universitare terminate cu licenţă, în timp ce, în cazul paramedicilor, pregătirea în domeniul îngrijirilor medicale este organizată din două module, care presupun câte trei luni de şcolarizare.
„Sunt situaţii în care, dacă e trimis echipaj de prim ajutor, din urmă ne solicită şi pe noi pentru că atunci când ajung la faţa locului consideră cu sunt depăşiţi de situaţie. Se folosesc, practic, două resurse pentru acelaşi caz, să nu mai vorbim că poate fi târziu până ajungi tu acolo. Una e să pleci urgent la un caz, alta e să ajungi şi să mai chemi pe cineva în ajutor. Nu ar trebui să mai fie cazul în 2016 să chemăm o competenţă peste altă competenţă, din moment ce tu ai maşină dotată cu tot ce trebuie“, a explicat un medic din cadru SAJ.
În replică, SMURD a arătat că, de la sfârşitul lui 2015, paramedicii au început un al doilea modul de pregătire, fiind învăţaţi să prindă linie venoasă şi să asigure calea aeriană.
„Vorbim de diverse nivele de înţelegere. În SUA, paramedicii au nivel de colegiu, cum este colegiul de asistenţi de la UMF, adică nivel de studii universitare de scurtă durată. Emergency medical tehnician au o pregătire scurtă. Noi am adoptat termenul de paramedic prin lege pentru aceşti angajaţi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Competenţele lor sunt numai pe echipajele SMURD ale ISU. Ei nu se pot duce într-un serviciu de ambulanţă privat să facă acelaşi lucru pentru că nu le dă o calificare în afara MAI. Ei nu fac tratamente, nu eliberează reţete. Ei nu sunt doctori, nu sunt asistenţi. Sunt paramedici“, a mai arătat Diana Cimpoeşu.
Potrivit acesteia, pentru un pacient lovit la cap, cu o plagă la frunte, paramedicul ştie să ia tensiunea, să aplice pansament pe plaga respectivă, sau dacă e cazul, guler cervical. Paramedicii au învăţat aceste proceduri medicale în timpul primului modul susţinut acum 10 ani. Din noiembrie, au început un al doilea modul prin care au învăţat să prindă linie venoasă şi să asigure calea aeriană.
Din punctul de vedere al resurselor financiare, SAJ a avut în 2015 un buget de 39 de milioane de lei. Potrivit reprezentanţilor SMURD, bugetul lor nu poate fi determinat concret, întrucât o parte din resurse – salariile asistenţilor şi medicilor, plus medicamentele – este asigurată din banii MS, cealaltă parte – salariile pompierilor, întreţinerea autosanitarelor – fiind asigurată din banii MAI.
