Compania care a montat semafoarele „inteligente“ încearcă să vă lămurească

Compania UTI a adus ieri mai multe clarificări privind sistemul de management al traficului într-un dialog cu cititorii „Ziarului de Iaşi“ în mediul online. Sesiunea de întrebări a generat circa 100 de comentarii din partea ieşenilor, cei mai mulţi dintre aceştia subliniind, punctual, deficienţele constatate în trafic odată cu pornirea „se­mafoarelor inteligente“.

VEDEŢI ŞI:

Cine este vinovat de haosul din oraș? UTI răspunde la întrebările ieșenilor – PARTEA I

Una dintre cele frecvente nemulţumiri a constat în scoaterea verdelui intermitent la dreapta din mai multe intersecţii.

„Decizia de a amplasa semafoa­re în anumite zone şi de a elimina corpuri de semafor de tip verde intermitent la dreap­ta sau înainte din intersecţii nu a apar­ţinut UTI Grup, ci proiectantului sistemului (Search Corporation, n.r.) şi au­torităţilor cu care au colaborat proiectanţii şi care au avizat proiectul de semaforizare înainte de licitaţia pentru implementarea sistemului“, au spus reprezentanţii UTI.

O altă nemulţumire a constat în eliminarea cronometrelor de la semafoarele incluse în sistem. În acest caz, UTI a subliniat că, într-un sistem adaptiv, cronometrele nu mai pot fi utilizate pentru că timpii de verde sau de roşu nu mai sunt constanţi.

„Dacă am folosi cronometre, am putea avea situaţii ciudate pentru participanţii la trafic. De exemplu, culoarea se poate schimba brusc, deşi cro­nometrul arată încă un număr de secunde mai mare ca zero până la schimbare sau culoarea nu se schimbă deşi cronometrul ajunge la zero“, a precizat UTI.

În acelaşi timp, compania a adăugat că nu a fost de­cizia sa de a alege tipul de sistem de management sau de a stabili intersecţiile, nu­mărul şi geometria semafoarelor. În pri­vinţa „timpului de galben“, UTI a menţionat că, iniţial, a fost stabilit la 3 secunde, dar, în prezent, se lucrează la varianta cu 6 secunde.

„Sistemele clasice cu cronometre nu se pot adapta la condiţiile de trafic care se schimbă de la zi la noapte sau de la vară (când elevii sunt în vacanţă) la toamnă etc. Sistemul instalat acum la Iaşi, la fel ca sistemele din toate oraşele europene, este un sistem adaptiv. Beneficiile lui se vor vedea în timp dacă sistemul va fi exploatat în condiţii normale“, a mai spus UTI.

Important pentru pietoni: vor fi activate butoanele „de verde“

Un aspect important menţionat de companie este că, în această săptămână, toate butoanele „de verde“ vor fi puse în func­ţiune. Astfel, la trecerile de pietoni unde au fost montate piesele, pietonii trebuie să apese butonul prin care să solicite culoarea verde.

O altă întrebare a cititorilor ZDI a vizat stabilirea unui timp separat pentru viraj la stânga în unele intersecţii. În răspuns, UTI a subliniat că o astfel de funcţionalitate a fost deja prevăzută prin proiect în cel puţin opt intersecţii, iar şase dintre acestea deja funcţionează cu acest timp separat. Este vorba de şos. Păcurari – variantă şosea Re­diu, şos. Păcurari – Aleea Păcurari, şos. Păcurari – Aleea Cimitirului Evreiesc, b-dul Nicolae Iorga – str. Hatman Şendrea, str. Anastasie Panu – acces Costache Negri, b-dul Cantemir – Splai Bahlui mal stâng, b-dul T. Vladimirescu – str. Eternitate – str. Cucu – b-dul C.A. Rosetti şi şos. Păcurari – str. Muntenimii. Dintre intersecţiile men­ţio­nate, doar la ultimele două nu sunt încă puse în funcţiune semafoarele pentru relaţiile se­parate aferente virajelor la stânga.

UTI a mai susţinut că decizia de dare în funcţiune a unor semafoare nu aparţine companiei, în contextul în care cititorii au întrebat când vor fi pornite „semafoarele inteligente“ din Podu Roş. UTI a făcut referire şi la in­tersecţia de la Moara 1 Mai, unde ar urma să fie implementat un sistem de semaforizare similar cu cel instalat la intersecţia str. Păcurari – pasaj Băncilă. În prezent, în intersecţia de la 1 Mai se creează ambuteiaje frecvent după ce a fost scos verdele intermitent pe direcţia înainte pe sensul de mers Canta – Gară.

UTI: „Sistemul este cel mai modern din Europa“

Clarificările aduse de UTI au făcut re­ferire şi la performanţa sistemului de mana­gement. „Am livrat cea mai bună tehnologie existentă actualmente în Europa în acest domeniu. Soluţiile tehnice, echipamentele, softul care dă «inteligenţa» siste­mului sunt aceleaşi pe care le puteţi regăsi la Viena, Paris, Roma sau Berlin. (…) Din păcate, noi doar implementăm ce au gândit şi au hotărât alţii, respectiv proiectantul şi beneficiarul“, a comunicat UTI. Compania a susţinut că a implementat, până acum, 20 de astfel de proiecte în oraşe din țări precum Polonia, Bulgaria şi România. Re­ferindu-se la pro­blemele de implementare, UTI a precizat că există cel puţin trei deficenţe identificate de-a lungul timpului. În primul rând, autorităţile locale nu sunt pregătite să deruleze şi să menţină un sistem de management al traficului întrucât nu au structuri şi personal specializate. În al doilea rând, de la momentul primului studiu de prefezabilitate şi până la darea în funcţiune a sistemului trec în medie cinci ani, „timp în care oraşul, cerinţele şi tehnologia evoluează foarte mult“.

Nu în cele din urmă, odată ce sunt realizate cerinţele şi caietul de sarcini, acestea „nu pot fi schimbate decât foarte greu pe parcursul anilor de implementare“. „Acest tip de sisteme necesită aproximativ un an pentru a «învăţa» specificul traficului în toate sezoanele (zi/noapte, vacanţă, ore de vârf, vară/iarnă etc.) şi abia apoi devin eficiente“, au susţinut reprezentanţii UTI. Legat de sistemul similar de la Bucu­reşti, compania a precizat că acesta a func­ţionat „foarte bine în perioada în care a fost în garanţie“. „Există măsurători de trafic care arată creşterea fluidizării traficului cu 18%. Oraşul putea să fie parcurs pe axele principale în regim de undă verde. Din păcate, după garanţie, timp de 3 ani, Primăria Bucureşti nu a alocat fonduri pentru mentenanţa preventivă şi corectivă, astfel că acum sistemul este total nefuncţional. Au fost distruşi de către constructorii de drumuri majoritatea senzorilor din asfalt, s-au întrerupt de către constructori traseele de fibră optică, rozătoarele au deteriorat cablurile de semnal ş.a.m.d.“, a explicat UTI.

Compania a adăugat că exemplul Bucureştiului arată cum un sistem eficient a eşuat din cauza „unui management defectuos şi a lipsei de înţelegere faţă de felul în care astfel de sisteme trebuie gestionate“. UTI a menţionat că un astfel de sistem de semaforizare a mai fost implementat şi în Cluj, Deva, Ploieşti, Zalău şi Alexandria.