marti, 19.03.2024
Seismul de la sfârşitul săptămânii trecute le-a adus ieşenilor în prim plan o întrebare chinuitoare: cât de afectat este judeţul de efectele mişcărilor tectonice din zona Vrancei? Răspunsul specialiştilor este, din păcate, cât se poate de îngrijorător: Iaşul este foarte strâns legat de Vrancea pe linie seismică, din cauza structurii faliilor de propagare. „Un cutremur în Vrancea de adâncime medie sau mare care ar avea 7 sau 8 grade pe scara de magnitudine Richter s-ar resimţi cu intensitate foarte mare şi la Iaşi“, spune cercetătorul şi profesorul Doru-Toader Juravle. Alţi specialişti din cadrul universităţilor ieşene mai spun că cele mai mari riscuri sunt lângă Bahlui şi în zona centrală a oraşului.
Ieşenii sunt mai îndreptăţiţi să se teme de un cutremur puternic ce ar putea origina din zona Vrancei decât locuitorii din Transilvania, au explicat specialiştii consultaţi de către „Ziarul de Iaşi“ în legătură cu cutremurul de 5,3 grade pe scara Richter care a lovit România la 02.11, sâmbăta trecută. Construcţia platformelor moldovenească şi scitică pe care s-a format Podişul Modovei influenţează decisiv modul şi direcţia de propagare a undelor seismice, astfel, cutremurele din zona Vrancei s-ar putea propaga până la Iaşi cu intensitate puternică, explică prof.dr. Doru-Toader Juravle, cercetător şi profesor al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.
El a explicat că un cutremur de magnitudine 5-6 pe scara Richter ar avea o intensitate pe scara Mercalli la o intensitate de cel mult 7. „În acest caz seismul este simţit de toţi oamenii, se produc degradări ale tencuielilor, iar unele obiecte instabile se răstoarnă. Se poate produce panică şi oamenii să părăsească locuinţele. Frontul de propagare al undelor seismice nu este liniar, ci pe calote sferice, descriind arcuri de cerc la suprafaţă“, a spus prof.dr. Doru Juravle.
În legătură cu cutremurul din dimineaţa zilei de sâmbătă, profesorul a explicat că percepţia populaţiei asupra intensităţii seismelor poate fi deformată şi din faptul că o bună parte dintre ieşeni locuiesc la etajele superioare ale blocurilor. „Zonarea seismică a teritoriului României încadrează zona Iaşului la o seismicitate de maximum 7-8 pe scara Richter. Cu un corespondent pe scara Mercalii de 8-9, chiar 10“, a adăugat profesorul. El a mai exemplificat că efectele produse de un cutremur depinde şi de adâncimea la care are loc acesta. Acesta a specificat că un cutremur care are loc la cinci kilometri adâncime va fi devastator la nivel local, însă efectele regionale vor fi reduse. Însă, un cutremur de adâncime medie sau mare va avea efect regional şi va produce efecte semnificative dacă depăşeşte 6-7 grade pe scara Richter.
Riscuri pe Bahlui şi în centrul istoric
Majoritatea studiilor de mare amploare despre activitatea seismică din România specifică faptul că există şansa ca un cutremur de mare amploare să afecteze puternic Moldova. Specialiştii de la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului au analizat istoricele cutremurelor în România şi au concluzionat că un cutremur ce se produce în regiunea Vrancei la o adâncime cuprinsă între 120 şi 180 de kilometri va afecta puternic Moldova, Nordul Dobrogei şi poate fi resimţit şi la Chişinău, chiar până în capitala Rusiei.
Prof.dr. Doru Juravle explică faptul că în multe dintre zonele din Iaşi sunt dificil de realizat construcţii cu o protecţie seismică. „Soluţiile constructive privind protecţia seismică în cazul Iaşului sunt complicate în condiţiile unui substrat sedimentar, eterogen, alcătuit dintr-o alternanţă de depozite nisipoase, «prăfoase» şi lutitice. Depozitele loessoide suferă tasări diferenţiale, cu reducerea substanţială a grosimii acestora“, a precizat prof.dr. Doru Juravle.
„Ziarul de Iaşi“ a mai scris în trecut despre riscurile la care sunt expuse diferite zone ale oraşului unui seism de 7 grade pe scara Richter. Unele dintre cele mai mari consecinţe, dacă un cutremur puternic ar fi să lovească Iaşul mâine, ar urma să aibă loc la blocurile de pe cele două maluri ale Bahluiului. În primul rând fiindcă zona respectivă este construită pe albia unui fost mare râu, iar solul nu este foarte stabil, explică specialiştii. În al doilea rând din cauza felului în care au fost construite blocurile respective, în timpul anilor ’60, când au fost ridicate după două sisteme structurale, unul de panouri mari, cu fabricare de prefabricate, şi o structură de zidărie cu fâşii cu goluri. „Acele zone sunt astfel sensibile pentru că, dat fiind efectul de antenă a cutremurilor vrâncene care se resimt şi la Iaşi, şi a faptului că sunt într-o zonă aluvionară, poate apărea rezonanţa. Iar la rezonanţă astfel de structuri sunt solicitate la maximum. Mai mult, ele nu au fost nici întreţinute şi nici consolidate de mai bine de 50 de ani“, au explicat specialiştii.
O altă zonă a Iaşului care este în pericol în cazul unor cutremure puternice este cea a centrului istoric. Acolo, în blocurile care au fost retrocedate s-au dărâmat pereţii de la parter unde s-au pus vitrine pentru magazine, care sunt, în opinia experţilor, sensibile la cutremure şi nu oferă stabilitate structurilor.
Cuvinte cheie: + falie cutremur iași, seism bahlui
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
NATO îşi construieşte în România cea mai mare bază din Europa, la Marea Neagră
Din ce cauză a murit Konstantin Koltsov, iubitul Arinei Sabalenka
Macron anunţă la Marsilia lansarea unei "operaţiuni fără precedent" împotriva traficului de droguri
Gabriela Firea şi Sebastian Burduja, propuşi coordonatori politici ai campaniei PSD-PNL pe Capitală
Energia solară și cea eoliană nu sunt gratis. Un expert explică de ce
”Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război”, pledează Charles Michel într-un editorial
Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, adus în România din Germania
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
O companie cu afaceri de 155 milioane euro în 2023 vrea să deschidă un magazin la Iași
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi? Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |