Profesoara porno „predă“ o ultimă lecţie sistemului

vineri, 15 aprilie 2016, 01:59
7 MIN
 Profesoara porno „predă“ o ultimă lecţie sistemului

Elevul de la Şcoala Prisăcani care şi-a găsit profesoara de geografie pe internet, pe un site de videochat şi în ipostaze pornografice, nu este un copil problemă în şcoală, după spusele dascălilor. De la minor, vestea s-a dus mai apoi în tot satul, însă puţini s-au gândit la gravitatea situaţiei şi din altă perspectivă: cea a copiilor. Vestea că în comună se află o profesoară care face videochat în timpul liber s-a răspândit, comunitatea uitând de problema de fond: ce căuta un elev de gimnaziu pe un site porno? Cum putem limita accesul minorilor aici? Ce probleme poate crea copiilor, în timp? De ce este obligatoriu s-o facem, dacă ţinem la buna educaţie a celor mici? Ce legi a încălcat profesoara?

Cazul profesoarei care a fost descoperită de elevi pe site-uri pornografice, tratat ieri pe larg de „Ziarul de Iaşi“, a suscitat vii reacţii ieri în mediul şcolar, şi nu numai. Psihopedagogii spun că atât faptul că profesoara făcea videochat după ore, dar şi faptul că un elev de clasele gimnaziale a intrat pe acest site, unde a văzut pozele cu profesoara sa, este la fel de grav.

Educatori: Pericol încă de la clasele I-IV

„Curiozitatea există şi este normală la această vârstă, important este dacă li se înlesneşte elevilor sau nu accesul la astfel de site-uri. Siguranţa pe internet este un subiect la ordinea zilei, la vârste fragede. Am întâlnit cazuri cu elevi de clase primare care au putut intra fără să fie nevoie de o parolă ori de acordul părinţilor. Cred că este vorba de o politică a sistemului informatic. În Occident, copiii nu pot accesa orice, nici măcar un program Tc. Cred că şi în România ar trebui să existe un asemenea filtru. Cred însă că şi părinţii trebuie să pună parole, piedici către aceste conţinuturi, care le pot ataca fizic, dar şi psihic copiii. Sunt şi cazuri de hărţuiri pe internet, problema este de politică cu privire la accesul minorilor pe internet, dar şi de consilierea părinţilor, astfel încât accesul copiilor să fie îngrădit“, ne-a declarat Manuela Vlasie, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională.

Reprezentanţi ai educaţiei ieşene spun că, la şcoală, elevii sunt informaţi cu privire la pericolele de pe internet, dar că acasă nu mai ţine de ei. „Noi, la şcoală, facem lecţii cu siguranţa pe internet, îi învăţăm cum să se ferească de site-uri de acest gen, dar acasă nu-i putem supraveghea, acolo părinţii sunt cei care trebuie să intervină. E vorba şi de o educaţie a părinţilor, care lipseşte în această direcţie“, ne-a spus un reprezentant al şcolii din Prisăcani. 

Sindicatul: „Şi salariul foarte mic a împins-o să facă asta“

Cadrele didactice din învăţământul ieşean par a condamna în general comportamentul profesoarei de geografie Georgiana D, însă nu pot trece cu vederea peste alt aspect, la fel de grav. „Întrebarea mea este: ce căuta acel copil acolo? Este o realitate pe care nu o putem controla pentru că se înscrie în ceea ce numim libertatea presei şi a ceea ce e pe internet. Este greu de cenzurat, însă fiecare individ are discernământ. Ce ar trebui făcut? Acasă, părinţii să îi controleze mai bine, la vârsta aceasta este destul de nociv. Genul acesta de comportament nu trebuie încurajat. Trebuie mai multă educaţie, în general în familie acestea sunt subiecte tabu şi le lasă pe umerii şcolii. Şcoala trebuie să le rezolve pe toate?“, a declarat Laviniu Lăcustă, preşedintele Uniuniii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar.

Acesta priveşte problema din mai multe perspective, şi spune că acest gen de comportament, venit din partea profesoarei, poate scoate la iveală şi alte probleme. „Ce a făcut profesoara trebuie respins, evident. Însă, pe de altă parte, trebuie spus ceva. Poate şi salariul foarte mic a împins-o să facă asta! Aceste exemple nu sunt reprezentative pentru sistemul educaţional românesc, au mai fost cazuri şi în America, Spania… Poate mi-ar plăcea să apară pe prima pagină a unui ziar profesori cu elevi cu performanţe din mediul rural, cu proiecte sociale frumoase de care nu aude nimeni. Dar, pentru că nu sunt comerciale, nu se vând“, a mai precizat Laviniu Lăcustă.

Psiholog: Minorii nu primesc răspunsuri în familie

Şi psihologii ieşeni trag un semnat de alarmă cu privire la tendinţa adolescenţilor de a căuta răspunsuri în altă parte, atunci când părinţii nu ştiu cum să abordeze tema sexualităţii. Majoritatea apelează la internet, o metodă rapidă şi la îndemână, fiind lipsiţi de supravegherea adulţilor, care nu-şi pot imagina pe ansamblu pericolele care îi pândesc pe copii lor. De aici şi faptul că tot mai mulţi elevi, chiar de vârstă preşcolară ori de clasele primare, au cont de facebook, de cele mai multe ori făcute chiar de părinţi. „Accesul minorilor la mediul online ar trebui restricţionat în cazul minorilor, deoarece există influenţe negative asupra dezvoltării copiilor. Mulţi părinţi nu conştientizează impactul pe care îl are această expunere la media. În viaţa reală ne protejăm copiii, dar în cea virtuală? Tu ştii ce face copilul tău când intră pe internet, ce site-uri accesează?

Adolescenţii vizualizează filme porno cu mult înainte de a începe viaţa sexuală. Lipsa de educaţie sexuală în şcoli îi face pe aceştia să creadă că sexualitatea arată ca în filmele porno. Pornografia dăunează copiilor, îi face să devină dependenţi de aceasta, având consecinţe negative pentru sănătatea psihologică, emoţională şi fizică a acestora“, explică Oana Rotaru, psiholog. Aceasta ne atrage atenţia că, în România, potrivit statisticilor, şi un copil de şase ani, dacă scrie pe google cuvântul cheie „sex“, îi apar automat filme nepotrivite vârstei. „Amintim şi de comportamentul violent, anxietate, violenţă, un risc crescut la sarcini nedorite, începerea activităţii sexuale de la o vârstă foarte fragedă, inclusiv perceperea distorsionată a relaţiei dintre un bărbat şi o femeie. Părinţii, cu mult tact, ar trebui să le explice ca relaţia dintre un bărbat şi o femeie porneşte de la sentimente frumoase, cum ar fi dragostea şi respectul, sexul completând în mod natural, firesc, relaţia dintre ei“, a adăugat psihologul.

Ce spune legea

Discuţiile pe acest subiect au pornit după ce, în satul Prisăcani, o profesoară în vârstă de 27 de ani a fost găsită de unul dintre elevii din clasele de gimnaziu pe un site de videochat. Vestea s-a răspândit, iar profesoara şi-a dat în final demisia. Cu toate acestea, ancheta din cadrul şcolii continuă. „Situaţia este foarte gravă, reprezintă o încălcare flagrantă a moralei, eticii şi deontologiei profesionale, contravenind prevederilor Legii nr 1/2011, Legea Educaţiei.

Sunt acolo două articole, cel cu numărul 233 şi 234, în care sunt prevăzute condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care doresc să acceadă la o funcţie didactică. Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi monitorizează cu toată atenţia desfăşurarea cercetării, care va continua şi se va finaliza cu un raport, deoarece niciodată nu va mai avea loc în învăţământ acea persoană. Videochatul este o activitate incompatibilă cu activitatea didactică, n-au mai fost astfel de cazuri până acum la noi în judeţ şi sper nici să nu mai fie“, a declarat Magda Andreescu, inspector de Management din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi. 

Ce reglementări a încălcat profesoara

Oficialii ISJ Iaşi au pus punct speculaţiilor legate de faptul că profesoara nu ar fi în culpă. Concret, iată articolele la care se referă inspectorul de management al ISJ Magda Andreescu (foto):

– Art. 233 al. (2): „Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de lege, care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o conduită morală conformă deontologiei profesionale şi sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei.“

– ART. 234, al. (5): „Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare şi de control în învăţământ persoanele care desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice, cum sunt:

a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă;

b) comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale;

c) practicarea, în public, a unor activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului.“ 

Citeste si Profesoara porno din Prisăcani, găsită de elevi la videochat

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii