Caută 
Scurtă analiză a unor scuaruri din Iaşi. Măsuri pentru protejarea puţinelor spaţii verzi rămase
4 MIN
Situaţia arborilor stradali ieşeni a făcut obiectul a numeroase discuţii, atât directe cu dl viceprimar Mihai Chirica, principalul factor decizional al Primăriei municipiului Iaşi, cât şi prin intermediul unor posturi locale t.v. şi al presei scrise. Gafa peisagistică comisă în anii 2012-2013 prin extirparea totală a teilor de pe bulevardul Ştefan cel Mare a produs iritarea comunităţii ieşene şi organizarea unor acţiuni publice de protest, care, probabil, vor continua şi în viitor. Plantarea salcâmului japonez-pendul în locul teiului este fără discuţie un act incalificabil, nepeisagistic şi necultural. Ştefan cel Mare, votat de români ca cea mai importantă personalitate naţională, şi arbustul din Ţara soarelui-răsare, plantat mai la nord cu 12 grade latitudine, n-au absolut nimic comun.
Din păcate, situaţia nu este mai bună nici în cazul unor scuaruri ieşene (spaţii verzi cu suprafeţe sub 3 hectare), exceptând plantaţia de la Hotel “Europa”.
Scuarul de la Hotel Europa (0,21 ha) are vârsta de 15 ani şi include 101 arbori, 81 de arbuşti şi un gard viu alcătuit din 480 bucăţi de Buxus. Acest spaţiu verde are o densitate de 1 arbore/ 11.88 mp, respectiv o distanţă medie între copaci de 3,45 metri. Fiind foarte tânăr, acest spaţiu verde are stocată o cantitate de numai 0,635 tone carbon, iar anual extrage din atmosferă o cantitate de 54 kg CO2 şi eliberează 39 kg O2/ an. În prezent aici sunt necesare doar unele mici tăieri, scuarul fiind bine întreţinut.
Scuarul din faţa Teatrului Naţional (0,56 ha) are vârsta de 45 de ani şi include 190 de arbori, 317 arbuşti şi un dublu aliniament de arabesc din Buxus (parţial degradat). Vegetaţia din acest scuar prezintă o densitate de 1 arbore/ 29,47 mp, adică o distanţă medie de 5,43 m între copaci. Această plantaţie menţine stocat în structura sa lemnoasă 18.936 tone carbon şi anual extrage din atmosferă 1,710 tone de CO2, eliberând în schimb 1,235 tone de O2/ an. În prezent plantaţia necesită unele mici înlocuiri, dar mai ales completări în golurile rămase în decursul timpului, precum şi un dublu aliniament de asigurare a umbrei, printre arabescurile de Buxus, cu Robinia pseudacacia-Umbraculifera, Robinia neomexicana sau alte specii cu coroană sferică.
Ar fi o mare greşeală ca acest scuar tânăr (şi nu bătrân, cum susţin cei interesaţi financiar să-l distrugă) să fie desfiinţat pentru realizarea unei mici parcări subterane pentru… Primărie!
Fostul scuar de la “Casa căsătoriilor” (0,24 ha) a fost sacrificat în anul 2008, la vârsta de 47 de ani pentru parcarea subterană a complexului hotelier “Unirea”. Vegetaţia acestui scuar era foarte interesantă sub aspect compoziţional şi dimensional, cuprinzând 40 de specii, dintre care 76 de exemplare erau arbori, 79 arbuşti şi 54 metri liniari de garduri vii interioare. Arborii aveau diametre cuprinse între 10 şi 83 cm.
Această plantaţie plurienă, cu 6 arbori de peste o sută de ani, avea o densitate de 1 arbore/ 31,58 m, cu o distanţă medie optimă de 5,62 metri între ei. Vegetaţia scuarului avea stocată în structura lemnoasă o cantitate de 17,214 tone carbon, iar anual sechestra 1,555 tone CO2 din atmosfera locală relativ închisă dintre clădiri şi elibera cantitatea de 1,123 tone O2/ an pentru populaţia din apropiere.
Într-un viitor apropiat vom studia parametrii ecologici actuali şi de perspectivă, precizaţi prin proiectarea şi executarea noului spaţiu verde de către d-na arhitectă Doina Mira Dascălu.
Scuarul de la Statuia Libertăţii, lângă Spitalul “Sf. Spiridon” (0,46 ha) este un important consumator de CO2 şi eliberator de O2 pentru spital şi policlinică. Acest scuar are vârsta de 50 de ani şi cuprinde 91 de arbori, 42 de arbuşti, 408 ml garduri vii şi cel mai frumos arabesc de Buxus din oraş (371 ml). Această plantaţie este prea rară, având cea mai slabă densitate, de 1 arbore/ 50,55 mp, respectiv o distanţă medie de 7,11 m între copaci. Vegetaţia scuarului are o cantitate de numai 11.143 tone de carbon stocat în structura lemnoasă şi sechestrează anual numai 0.958 tone de CO2, eliberând 0,692 tone O2/ an.
În prezent este necesară o îndesire a plantaţiei prin completarea golurilor rămase în urma extragerilor, cu specii de schelet repede crescătoare cum sunt Elaeagnus angustifolia, Juglans nigra, Larix decidua, Paulownia tomentosa, Robinia neomexicana, Tilia tomentosa şi Ulmus pumila-Pinato ramosa. O parte din cele 11 dreptunghiuri cu trandafiri, stânjenei, ochiul boului, vâzdoage, fluturei, portulaca, salvia roşie sunt descompletate (mai ales cele cu trandafiri).
Desenul de ansamblu al scuarului este funcţional şi plăcut, dar sunt necesare completări la gardurile vii cu Buxus din interior. Ecoprotecţia generală este slabă din cauza densităţii arboricole scăzute. Frumosul arabesc din faţă pare rupt şi izolat de scuar, din cauza absenţei unor arbuşti de legătură.
Ing.dr. I. LUPU
Asociaţia Dendro-Ornamentală “Anastasie Fătu” – Iaşi
