A lăsat mari dureri de cap rudelor, mulţi ani după moarte: s-au găsit două testamente ce se bat cap în cap

Un sătean din Ţibăneşti le-a dat dureri de cap rudelor şi după moarte. Acesta a lăsat în urmă două testamente, cu două rânduri diferite de moştenitori. Evident, soluţia găsită de Judecătorie i-a nemulţumit pe unii dintre urmaşi, situaţia urmând să fie tranşată de Tribunal.

În ianuarie 2008, T.L. a întocmit un testament prin care dispunea ca, la încetarea sa din viaţă, toată averea mobilă şi imobilă să fie moştenită de Mitică şi Virginia R. Doi ani mai târziu, a venit şi momentul în care testamentul să fie pus în practică. Moştenitorii desemnaţi au început demersurile de deschidere a procedurii succesorale. Au solicitat Anexa 24 de la primărie, ocazie cu care au aflat că mai există un testament, întocmit în 2006, şi prin care terenurile menţionate în titlul de proprietate al lui T.L. erau lăsate lui Gheorghe şi Elena A. Conform declaraţiilor ulterioare ale unor martori, cei doi avuseseră grijă de T.L. Familia R. a considerat că testamentul pe care îl deţinea, al doilea, îl abroga implicit pe primul. În martie 2020, s-au adresat instanţei, cerând să se constate calitatea lor de succesori universali şi revocarea expresă a testamentului din 2006. În replică, Gheorghe şi Elena A. au cerut respingerea plângerii, întrucât reclamanţii nu acceptaseră moştenirea în termenul legal de 6 luni.

Conform legii, redactarea unui al doilea testament nu reprezintă o cauză de nulitate a primului. Dacă nu se menţionează explicit că primul testament este revocat, sunt desfiinţate doar dispoziţiile incompatibile cu cele din ultimul testament. Magistraţii Judecătoriei au apreciat că ambele testamente sunt valabile: primul atribuia unei familii terenurile deţinute de T.L., iar prin cel de-al doilea familia R. primea restul averii. Pe de altă parte, simpla menţionare a unui beneficiar în textul testamentului nu conferă decât o vocaţie succesorală. „Vocaţia conferită de cele două testamente de a culege ceva din moştenirea defunctului nu era însă suficientă prin ea însăşi pentru a transforma pe cei menţionaţi ca beneficiari ai testamentelor în moştenitori. Era necesar în acest scop exercitarea dreptului de opţiune succesorală. Cei care nu acceptă moştenirea în termenul legal sunt străini de moştenire”, au explicat judecătorii.

Or, reclamanţii nu întocmiseră acte de acceptare a succesiunii. Prin urmare, ei nu aveau nici calitatea de a cere deschiderea sucesiunii şi nici anularea testamentului familiei A. Ca urmare, plângerea depusă de Mitică şi Virginia R. a fost respinsă. Magistraţii Tribunalului au preluat ieri dosarul în lucru, în urma apelului depus de reclamanţi.