Aberaţii la TV

Am mai vorbit aici despre nivelul execrabil al posturilor impropriu numite „de ştiri”. Ele nu doar că nu informează corect, dar denaturează realitatea, manipulează faptele, fac politică partizană şi se pun în slujba unor personaje dubioase. Pe lângă o serie de „moderatori” (care numai moderaţi nu sunt) hârşiţi în rele, la aceste canale se produc fel de fel de tineri şi tinere ce reuşesc cu greu să înjghebe o frază corectă şi care, de regulă, sunt trimişi „pe teren”, de unde ne servesc nişte corespondenţe insipide. Sărăcia discursului e înspăimântătoare, clişeele proliferează precum celulele canceroase. Te întrebi nu dacă acele june persoane au făcut o facultate, ci dacă au terminat liceul şi şi-au dat bacalaureatul. Dând dovadă de o morbidă consecvenţă, ne spun invariabil, indiferent dacă relatează despre o nuntă, o crimă, o inaugurare, un accident cumplit, un cutremur etc., etc., „bun găsit!”.

Să luăm exemplul recentelor cutremure din Gorj – mană cerească pentru televiziunile ahtiate după senzaţional. Sigur că oamenii din zonă s-au speriat, mai ales că acolo cutremurele sunt rare. Sunt convins însă că sentimentul de panică le-a fost întreţinut de posturile TV care reluau la infinit aceleaşi imagini: cărămizi căzute de pe acoperişul primăriei, persoane care fug în stradă dintr-o frizerie de îndată ce simt primele mişcări ale pământului, lustre clătinându-se ş.a.m.d. Peste toate, se repeta insistent că au fost zeci, apoi sute de replici, fără a se preciza care a fost intensitatea lor. Toate astea erau de natură să accentueze panica, nu să o ţină în frâu. Ca să nu mai spunem că, după îngrozitoarea tragedie din Tucia, e de-a dreptul indecent să baţi câmpii despre o ţiglă căzută pe trotuar. Şi cum discuţia a deviat către clădirile cu risc seismic din Bucureşti, ea a devenit un pretext pentru a-l ataca pe Nicuşor Dan, ca şi cum actualul primar general ar fi trebuit să facă tot ce n-au făcut predecesorii săi. O chestiune care priveşte viaţa oamenilor a fost transformată, aşadar, într-o răfuială politică.

Dacă lipsa de profesionalism, partizanatul, senzaţionalismul sunt „boli” cronice, încă şi mai grav este faptul că la unele din aceste televiziuni poţi să spui, în totală impunitate, absolut orice. Nu de absenţa cenzurii mă plâng (deşi CNA exercită tot o formă de cenzură, de multe ori „cu dedicaţie”), ci de lipsa bunului simţ. La televiziune delirul e încurajat considerându-se, cu siguranţă, că el face „rating”. Am văzut recent o emisiune (mă rog, n-am văzut-o în întregime, n-am nervii atât de tari) în care nişti inşi surescitaţi vorbeau despre efectele dezastruoase ale vaccinului anti-Covid, care ar fi provocat boli şi chiar moartea a nenumăraţi tineri. Şi, bineînţeles, îmbrăţişau cele mai absurde teorii conspiraţioniste. Pot admite o luare de poziţie anti-vaccinistă cu condiţia să mi se prezinte argumente serioase, cu acoperire ştiinţifică. Altfel, delirul conspiraţionist, preluat pe reţelele de socializare, nu face decât să amplifice confuzia şi derapajele iraţionale.

Spuneam mai sus că o serie de personaje, fie politicieni, fie „influensări”, emit afirmaţii scandaloase şi iresponsabile, pentru care nu-i trage nimeni la răspundere. Este de neînţeles cum Diana Şoşoacă îşi permite să debiteze aberaţii extrem de grave, ascunzându-se în spatele imunităţii de parlamentar. Comentând cutremurul din Turcia, Şoşoacă a spus că el a fost „provocat” graţie unei arme secrete pe care o au americanii, întrucât se apropie alegerile prezidenţiale, iar Erdogan trebuie sabotat. Argument în favoarea acestei ipoteze abracadabrante? Ambasadorii mai multor ţări occidentale ar fi părăsit Turcia cu câteva zile înaintea cutremurului (ceea ce este fals). Şoşoacă nutreşte o vie admiraţie pentru democratul Erdogan, aşa cum are o înaltă consideraţie pentru un alt mare apărător al democraţiei, Vladimir Putin. Declaraţia cu „cutremurul provocat” a făcut-o de altfel (la Realitatea) aflându-se în incinta ambasadei Rusiei, pe care o frecventează asiduu. Oare ce gândesc colegii parlamentari despre ideile şi despre amiciţiile Dianei Şoşoacă? Întrebare cu atât mai legitimă cu cât senatoarea de Iaşi (!) nu scapă nici o ocazie să precizeze că reprezintă Parlamentul României.

Personaje toxice promovate de televiziuni toxice, care reuşesc „performanţa” să transforme tragedia în băşcălie şi lucrurile serioase în farsă.

Alexandru Călinescu este profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor