Aeroportul Iaşi, în pericol: Comuna mică răstoarnă aerogara mare?

O spinoasă problemă ridică un mare semn de întrebare privind însăşi funcţionarea pe viitor a Aeroportului.

Primarul comunei Aro­neanu susţine că noua pistă a fost construită fără să aibă aviz definitiv de la Autoritatea Ae­ronautică Civilă Române (AACR, regia care asigură aplicarea reglementărilor aeronautice naţionale şi supravegherea respectării lor de către persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi aeronautice civile ori proiectează sau execută produse pentru aviaţia civilă pe teritoriul României).

Actualul director al regiei, dar şi fostul director, cu care am vorbit ieri, susţin însă că acest aviz există.

Totuşi, primarul Benoni Mo­ruzi continuă să susţină că nu ar fi fost eliberat atunci decât un aviz temporar şi că acest document nu dă „legitimitatea să solicitaţi extinderea unui obiectiv de investiţii în condiţiile în care investiţia de bază s-a făcut cu nerespectarea legii“, i-a transmis primarul directo­rului general al Aeroportului Iaşi.

Avizul res­pectiv „presupune inclusiv servituţile pentru acea pistă“, adaugă Benoni Moruzi în răspunsul la o adresă prin care conducerea Aeropor­tului îl informează despre viitorul plan de dezvoltare a aerogării.

23 de autorizaţii contestate

Vădit iritat de împotrivirea primarului din Aroneanu, Cătălin Bulgariu, directorul Aero­por­tului, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că nu el stabileşte culoarele de zbor, obstacolele de la sol pe direcţiile de ateri­zare/decolare etc.

Acestea sunt impuse de reglementările legale, de la Codul aerian şi până la ordine ale ministrului Transporturilor, de aplicarea şi respectarea cărora se ocupă AACR.

El a explicat că nu faptul că, în acest spaţiu de servitute aeronautică, se construieşte o casă cu o anumită înălţime maximă permisă (în acest caz, 6 metri), ci faptul că se construieşte un în­treg front de case.

„Până acum nu s-a întâm­plat, dar imaginaţi-vă ce-ar fi dacă, Doamne fereşte, am avea un incident în care un avion care abia a decolat cere de urgenţă revenirea pe pistă şi, înainte de asta, trebuie să-şi goleas­că rezervoarele de kerosen“, a spus Bulgariu.

Directorul Aeroportului a spus că, până a­cum, a deschis 23 de acţiuni de contestare în in­stanţă a autorizaţiilor de construire emise de Primăria Aroneanu în zona cu interdicţie de înălţime. Cum instanţa a dat dreptate deja unor posesori de autorizaţii, Aeroportul va recurge la serviciile unei case de avocatură.

Ce înseamnă servitute aeronautică

Zona de servitute aeriană este impusă în jurul oricărui aeroport. De ea trebuie să se ţină cont în fiecare unitate administrativ-teritorială din apropiere: Planul Urbanistic General şi implicit cele zonale trebuie să aibă avizul AACR.

Proiectul Spitalului Regional de Ur­genţă, de exemplu, a fost negociat, iar planurile de zbor calculate la autoritatea menţionată, ca un prim pas obligatoriu în realizarea lui.

„În zonele cu servituţi aeronautice civile sunt interzise, fără avizul AACR, amplasarea şi realizarea de obiective noi, precum şi desfă­şurarea de activităţi care afectează sau pot afecta siguranţa zborului“, se arată în reglementarea valabilă din iunie 2015 pentru stabilirea acestor zone.

Ariile denumite astfel conţin limitări ale înălţimii şi densităţii construcţiilor şi vegetaţiei (copacilor), pentru siguranţa zborurilor şi a avioanelor.

„Nu poţi să omori o comună doar pentru că aeroportul e lângă ea“

Fostul director al Aeroportului, Marius Bo­dea, a opinat că Primăria Aroneanu nu trebu­ia lăsată să se judece singură în instanţă cu cei care au pretins autorizaţii de construire şi că atât Consiliul Judeţean, cât şi Aeroportul trebuiau să vină ca intervenienţi.

În acelaşi timp, primarul comunei „umblă de ani buni“ să discute cu conducerile celor două instituţii, pentru că „nu poţi să omori o comună doar pentru că este aeroportul lângă ea“, ne-a declarat tranşant Marius Bodea.

Benoni Moruzi a convocat conducerea Ae­ro­portului pe 20 mai la o procedură de mediere, „ca modalitate legală de soluţionare a conflictului pe cale amiabilă“.

Pe lângă „legalitatea construirii pistei noi“, el vizează „instituirea ser­vi­tuţilor aeronautice şi condiţiile de introducere a acestora în PUG-ul comunei“, stabilirea condiţiilor de operare şi survol, identificarea cadastrală cu stabilirea pe fiecare număr cadastral a regimurilor de înălţime admise la construire.

Primarul ne-a explicat că a folosit aplicaţia de pe site-ul AACR şi că a reieşit de acolo că nu se poate construi nimic în comună – care, e adevărat, este situată pe un plan mai înalt decât pista.

„Ştiţi ce înseamnă asta? Că, dacă ar fi doar tăpşan cu iarbă pe care ar paşte o vacă, ei bine, vaca aceea ar reprezenta un obstacol pentru avioane“, ne-a spus el.

Cum se va lămuri această situaţie care pare să ameninţe serios dezvoltarea viitoare a Aeroportului – se va vedea începând cu ziua medierii, 20 mai. Se pune însă întrebarea: ce se va întâmpla cu imobilele deja construite după ce zona de servitute aeronautică va fi delimitată după reglementările în vigoare?