Caută 
3 MIN
Video
Prime etapă a play-off-ului Ligii a II-a de fotbal a fost perfectă pentru Politehnica Iaşi. Cele trei echipe care erau în zona locurilor de baraj au irosit puncte importante în primele două dueluri ale rundei (Dej a pierdut la CSA Steaua, iar Dinamo şi Buzău au remizat în meciul direct), iar Poli, care e pe II, a trecut la Galaţi, de cealaltă grupare aflată pe loc direct promovabil, Oţelul. Reamintim, liderul, Steaua, nu are viză de elită.
Deşi cifrele statistice sunt oarecum echilibrate (4-2 la şuturi pe poartă, 0-5 la şuturi în afara porţii, 2-2 la cornere, 2-2 la ocazii), succesul ieşenilor la Galaţi a fost meritat. Asta chiar dacă, probabil, mulţi se aşteptau ca Politehnica, net superioară la toate capitolele (financiar, sportiv etc.), să se impună mai clar în faţa unei nou-promovate, neplătite de trei luni, mai ales în condiţiile în care a jucat în superioritate numerică trei sferturi din meci.
Totuşi, senzaţia că partida nu poate avea decât un singur deznodământ a fost mereu pregnantă, mai ales după intrarea inconştientă a lui Ghiocel asupra lui Itu, care a generat eliminarea directă a căpitanului gazdelor. Acel moment, cheia partidei practic, a rupt un duel care avusese două felii, cu 11 minute de start foarte bune ale gazdelor şi o replică rapidă a ieşenilor, după 1-0.
La 1-1, cu om în plus, Iaşi nu s-a avântat să tranşeze rapid disputa, deşi era clar că Oţelul era groggy fără căpitan. Poli a preferat să macine lent o trupă limitată din punct de vedere tehnic, care excelează însă la capitolul determinare, rolul miilor de spectatori gălăţeni fiind imens, şi să aştepte momentul potrivit pentru a da lovitura fatală.
Aceasta a venit după o pasă luminoasă a lui Francisc Cristea şi o execuţie matură a lui Antonio Dumitru, cei doi jucători introduşi pe parcurs de Leo Grozavu care au dat satisfacţie, în condiţiile în care ceilalţi trei, Mogoş, Ion şi Vojtus, nu au adus nimic pozitiv. Tehnicianul a mutat serios (şi rapid, în minutul 66 fiind epuizate toate înlocuirile!) nu numai în ceea ce priveşte jucătorii, ci şi sistemul de joc.
În start, Grozavu a încercat să surprindă, apelând, în premieră în acest an în meciurile oficiale, la un 4-4-2 cu romb la mijloc, sistem încercat uneori şi în cantonament: Harrison a fost plasat între stoperul stânga şi fundaşul stânga, aripa stângă Hlistei trebuia să stea mai spre centru, iar Musi în vârful rombului median.
Cum Musi, insuficient de matur, urca des, devenind vârf fals, iar pe Hlistei îl trăgea aţa spre bandă (de acolo a şi pasat decisiv la golul de 1-1), Iaşi a arătat tot un fel de 4-3-3, pe care l-a şi afişat fără echivoc apoi, pe parcursul actului secund.
Referindu-ne la evoluţiile individuale ale jucătorilor ieşeni, au apărut noi confirmări. Jankov a arătat iarăşi că Iaşi nu va trebui să caute portar în vară pentru Liga I, iar defensiva şi-a arătat iarăşi vulnerabilităţile, faptul că la golul gazdelor doi jucători au fost liberi în careul mic, la o fază fixă, fiind impardonabil.
La mijloc, Itu, nu numai prin golul marcat, a arătat că poate să ajungă la o turaţie normală, Marchioni l-a făcut uitat pe Vaşvari, iar Roman a părut deranjat de aspectul fizic al confruntării. În atac, Hlistei a hărţuit defensiva adversă, Harrison s-a zbătut, fără prea mult folos însă, iar Musi, devotat, nu şi-a găsit cadenţa.
În ciuda minusurilor existente, plusurile au contat mai mult la final, când cele trei puncte obţinute au dus Iaşi la o distanţă colosală în faţa locurilor de baraj, 11 puncte!
Situaţia liniştitoare l-a făcut pe Grozavu să le acorde elevilor lui liber până joi dimineaţă, în condiţiile în care disputa cu Gloria Buzău, din etapa a II-a a fazei a doua a campionatului, va avea loc săptămâna viitoare.
