Caută 
Aţi auzit de naphtolator, fierbător gogoşi mătase sau teletipist? Au dispărut 62 de meserii din Nomenclatorul Oficial, dar au apărut altele 69. Iată-le!
4 MIN
Expert în criminalistică informatică, expert în investigaţii digitale, în securitate cibernetică sau expert în surse deschise sunt câteva dintre noile meserii, care de anul acesta sunt recunoscute oficial în România. Odată cu acestea, în Clasificarea Ocupaţiilor din România şi-au făcut loc şi alte meserii: 69 în total. Însă, odată cu ele, au dispărut alte 62 de meserii, dintre care, unele, te trimit nostalgic în secolul trecut, cum sunt cele de “inspector telegrame”, “şef vagon poştal”, “telexist”, “teletipist” sau “confecţioner tuburi telescop”.
Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial al ministrului Muncii şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică pentru definirea ocupaţiilor noi digitale în clasificarea ocupaţiilor era unul dintre jaloanele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României care trebuiau îndeplinite până în trimestrul al treilea al acestui an, pentru ca ţara noastră să poată cere aprobarea unei transe de plată prin PNRR.
Doar 9 din 24 de jaloane au fost îndeplinite, după cum arată datele analizate de platforma Monitor PNRR, iar Ordinul referitor la ocupaţiile profesionale este unul dintre acestea.
Noile meserii apărute
Ordinul referitor la introducerea de noi meserii face parte din una dintre reformele propuse prin Componenta a şaptea din PNRR România, privind digitalizarea, mai exat reforma 4, privind “Creşterea competenţelor digitale pentru exercitarea funcţiei publice şi educaţie digitală pe parcursul vieţii pentru cetăţeni”. Iar prin definirea noilor ocupaţii digitale în cadrul Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), se urmăreşte echivalarea acestora cu cele existente în ţările Uniunii Europene care au deja experienţă în digitalizare. “Se va efectua un studiu/o analiză de diagnosticare pentru a furniza o previziune pentru următorii cinci ani în ceea ce priveşte nevoile de forţă de muncă în contextul transformării digitale a economiei şi al tranziţiei către industria 4.0, inclusiv recomandări pentru definirea noilor ocupaţii digitale în clasificarea oficială a ocupaţiilor”, se arată în strategia românească privind digitalizarea.
Ordinul privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România, adoptat la începutul anului, a introdus 69 de meserii noi, din acest an, din care multe sunt din domeniul IT. Iar dintre acestea multe se referă la securitate cibernetică, investigaţii digitale sau de criminalistică informatică.
Împreună cu noile meserii din IT, în Clasificarea Ocupaţiilor din România şi-au făcut loc şi altele, pe care românii le ştiau din experienţa avută în alte ţări – cum ar fi cea de barista, de analist comportamental, de artist multimedia sau de degustător de cafea – precum şi unele cu o titulatură atât de cunoscută, încît nici u bănuiam că nu există deja, oficial, în România.
De exemplu, analist de afaceri, arhitect de interior, asistent medical specializat, consilier de stat sau compozitor de muzică, film/teatru, muzică electronică sau muzică publicitară. Dar şi-au făcut loc între noile meserii şi cele pentru “consilierii filosofici”, sau “stiliştii de gene”.
Aţi auzit de meseria de “preparator ulei de copite”?
Dar modificările în Clasificarea Ocupaţiilor au vizat şi meseriile vechi, care nu se mai practică. Astfel, destrămătorii, decusutorii, scuturătorii şi pieptănătorii nu mai au loc în noul nomenclator al ocupaţiilor, iar meseriile referitoare la prelucrarea gogoşilor de mătase au dispărut în bloc – şi aici erau încadraţi fierbătorii de gogoşi de mătase, înnodători de fire de mătase naturală, finisori fire, prelucrători deşeuri gogoşi de mătase naturală.
De asemenea, România şi-a luat adio de la ocupaţii de care cei mai mulţi dintre noi nu am auzit, dar care stârnesc, cu siguranţă, curiozitatea, cum ar fi cele de „valorificator glande”, “colector şi sortator de păr”, naphtolator la imprimerie” sau „operator truka”, “preparator ulei de copite”.
La ce e bun uleiul de copite? Ironic, uleiul extras din copitele bovinelor se foloseşte în industria pielăriei, între altele pentru lubrifierea harnaşamentelor pentru caii care participă la competiţii.
În 2015, o masterandă în al doilea an la Facultatea de Inginerie Alimentară din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare“ Suceava, a realizat un experiment prin care arăta că uleiul obţinut din copitele bovinelor ar putea fi valorificat cu succes în industria cosmetică şi farmaceutică. În copitele bovinelor se găseşte o glandă care secretă un ulei cu rol de a lubrifia copita, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care vitele nu se potcovesc.
Din 2 kg de glande din copite, a reuşit să extragă 60 de ml de ulei şi a dovedit că ar avea o capacitate antioxidantă mare, putând fi o bună sursă de Omega 3 şi Omega 6. Masteranda a obţinut locul al doilea cu lucrarea sa, la o sesiune internaţională de comunicări ştiinţifice, iar între timp meseria de preparator de ulei copite a dispărut.
