Bilanţ la 3 ani de guvernare liberală a judeţului. Cu ce încheie şefii CJ trei sferturi de mandat: lista realizărilor. Pentru nerealizări, PSD e vinovat

Aşa cum am mai relatat, T4 trebuie să fie gata până la sfârşitul acestui an pentru că, spre deosebire de alte proiecte – precum cel al ApaVital, un asemenea proiect nu se poate transfera pe un alt program de finanţare europeană după 2023. Aşadar, presiunea timpului, dar şi o colaborare bună între conducerea aerogării şi constructor pot să ducă la bun sfârşit o investiţie de anvergură.

Dar cum stăm în rest? „Sunt întârzieri inacceptabile în implementarea unor proiecte de infrastructură”, a găsit Marian Uscatu, liderul de grup al PMP, două bile negre în curtea CNAIR: varianta de legătură Leţcani Vest (A8) – Uricani şi varianta ocolitoare de la Podu Iloaiei.

Cât priveşte reţeaua de drumuri judeţene, ultimele două segmente din cele cinci incluse în Programul Naţional de Investiţii în dreptul CJ urmează să intre în licitaţia de atribuire a contractelor de construire: modernizarea a 10,4 km din DJ 282A între Popricani şi Larga Jijia (legătură între DN 24C şi Axa Iaşi-Suceava), respectiv ceva mai puţin de 6 km pe DJ 201C între DN 28 – Răchiteni şi limita judeţului Neamţ. Celelalte trei porţiuni de drum judeţean sunt în lucru.

Angajamentul actualei conduceri a CJ în Strategia drumurilor judeţene, dar şi în campania electorală din 2019-2020 este ca până în 2026 să nu mai existe drumuri de pământ. Unul dintre aceste drumuri, situat în apropierea unei zone rezidenţiale ieşene, între Păun şi Tomeşti, va mai face un pas spre modernizare în viitoarea şedinţă a CJ. Acesta face parte din centura de trafic uşor a municipiului Iaşi, cerc care va fi completat miercuri cu un ultim segment de drum local (1,65 km în Bârnova) care va intra în administrarea CJ pentru pregătirea proiectului.

Cea mai mare parte a conferinţei de presă în care a fost prezentat acest bilanţ s-a referit la dificultatea iniţierii proiectului IRMC – înlăturat de la finanţare prin PNRR la începutul acestui an printr-o selecţie controversată la Bucureşti. Lipsa de finanţare a determinat CJ să propună finanţarea institutului prin actualul Program de Sănătate european şi chiar prin Banca Europeană de Investiţii. Marius Dangă, vicele care s-a ocupat de „chichiţele” proiectului, a menţionat că nu poate Consiliul Judeţean să aplice pentru finanţare, pentru că Institutul de Boli Cardiovasculare este al Ministerului Sănătăţii, ministerul fiind de fapt parte din alianţa constituită în acest sens, din care mai face parte comuna Miroslava. Vicepreşedintele Dangă a mai invocat, făcând aluzie la o glumă în care un personaj nu avea bască, ideea pusă deja în aplicare de încheiere a unui acord cu UMF şi cu Universitatea Tehnică tocmai pentru a fi asigurat necesarul de personal calificat atunci când proiectul va demara fizic.

Pe tot parcursul prezentării, preşedintele Costel Alexe şi-a vărsat oful pe PSD, invocând nerealizările moştenite după mandatul trecut, începând cu lipsa extinderii infrastructurii aeroportuare şi neuitând vechiul subiect al spitalului mobil. Dacă la aeroport lucrurile se mişcă în direcţia bună, spitalul mobil s-a dovedit a fi o pălărie prea mare şi pentru actuala administraţie a judeţului, care nu a fost în stare până acum să recupereze Parcul TransAgropolis – unde este amplasat complexul medical. Şeful CJ a menţionat din nou un raport al Curţii de Conturi care ar cataloga drept prejudiciu întreg spitalul, deşi o instanţă tocmai a desfiinţat decizia inspectorilor. Însă dincolo de povara spitalului mobil pe care PNL şi PSD şi-o pasează reciproc rămâne faptul mai grav că echipamentul medical performant din interior se învecheşte fără să fie folosit.