Caută 
6 MIN
Video
Doi dintre cei mai importanţi miniştri ai Guvernului, al Transporturilor şi al Fondurilor Europene, însoţiţi de premier sau vicepremier, sunt aşteptaţi astăzi în oraş, după o vizită la noua bucată de autostradă de la Bacău. Vizita are loc în plină dezbatere legată de sumele mici alocate Iaşului din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ocazie cu care “Ziarul de Iaşi” îi aminteşte astăzi premierului ce aşteptări au ieşenii de la Guvern, şi, mai mult, ce au promis chiar liderii liberali ieşenilor în campania de la locale.
Campania electorală este mereu un bun prilej pentru politicieni să inunde spaţiul public cu promisiuni. Astăzi, premierul Ludovic Orban sau vicepremierul Raluca Turcan (aseară nu era încă stabilit), împreună cu alţi doi miniştri sunt aşteptaţi la Iaşi după ce, anterior, vor inaugura centura Bacăului, inclusiv tronsonul în profil de autostradă.
La Iaşi, este programată o dezbatere. La fel ca în campania de la alegerile locale, când mai multe proiecte ale Iaşului erau pe lista de promisiuni.
Acum, în campania pentru parlamentare, a ieşit public Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin care România va beneficia de 30,4 miliarde euro de la UE (granturi nerambursabile şi credite la dobânzi avantajoase).
O bună parte din aceşti bani sunt pentru infrastructură (rutier, feroviar, metrou), dar proiectele importante pentru Iaşi lipsesc din strategia guvernanţilor, cu excepţia autostrăzii A7 (Ploieşti – Bacău – Paşcani – Suceava – Siret) şi a unui drum Leţcani – Cicoarei de 15 km).
Cu această ocazie, reamintim guvernanţilor şi liderilor administrativi ai Iaşului principalele promisiuni din campania de la locale, cu precizarea că cele mai multe dintre proiectele „reziliente” vehiculate atunci nu se regăsesc acum în PNRR.
În acelaşi timp, readucem în atenţie propunerile societăţii civile, asociaţiile ieşene venind cu argumente tehnice de care factorii decizionali de la Bucureşti ar trebui să ţină cont în propriile lor analize. PNRR este încă în faza de consultare publică, iar o formă finală va fi gata în primăvara anului 2021.
Lista proiectelor „reziliente” din Iaşi
În campania electorală, fondul de rezilienţă era des invocat de candidaţii PNL pentru finanţarea unor proiecte la Iaşi, printre acestea fiind segmentul Ungheni – Tg. Neamţ, trenul metropolitan sau pasajele supraterane în Podu Roş.
„Acel termen general de 2027 pentru întreaga autostradă (A8, n.r.) poate fi fazat din mai multe surse de finanţare, din care rezilienţa vine până în 2025 pe legătura Ungheni – Iaşi – Tg. Neamţ”, este un exemplu în acest sens (primarul Mihai Chirica, august 2020).
La aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Costel Alexe avea o declaraţie similară (şeful CJ invoca atunci şi A7 „cu şanse mari pentru rezilienţă”, autostradă inclusă acum în PNRR), în timp ce ministrul Transporturilor Lucian Bode avansa anul 2027 ca an de finalizare a întregii autostrăzi A8, dar fără a defalca posibilele surse de finanţare.
„În condiţiile în care procedurile sunt în linie dreaptă şi nu avem parte de contestaţii, anul 2027, din punctul nostru de vedere, este anul în care autostrada Unirii ar trebui să fie finalizată”, spunea Lucian Bode în august 2020.
Acum, unele declaraţii ale oficialilor locali sugerează că proiectul A8 nu este unul „matur” şi nu poate fi finalizat în timp util pentru a putea beneficia de fonduri prin PNRR (o astfel de poziţie a avut Mihai Chirica, săptămâna trecută).
Dar, asigură autorităţile, A8 va fi finanţată prin Programul Operaţional Transporturi 2021 – 2027 (cu o prelungire de 2 sau 3 ani ca termen final de execuţie), că toate că într-un draft al POT, la care face trimitere PNRR, A8 figurează doar cu tronsonul care tranzitează judeţul Iaşi (Ungheni – Tg. Neamţ), fără sectorul montan (Tg. Neamţ – Tg. Mureş).
În cazul PNRR, termenul de finalizare este 2026, iar comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean spunea recent că proiectele începute prin PNRR pot fi finalizate şi pe alte surse de finanţare. În ceea ce priveşte trenul urban, în august 2020 era lansat cu fast la Iaşi un proiect cu nu mai puţin de trei linii metropolitane – una dintre linii făcea legătura chiar între Aeroport şi Gara Mare.
La eveniment participa atunci şi ministrul Transporturilor, Lucian Bode. În declaraţii publice, Costel Alexe invoca inclusiv fondul de rezilienţă, pe lângă alte surse, ca program din care vor fi alocaţi banii necesari. Rezultatul? Cei 3,9 miliarde euro pentru tren urban/metrou din PNRR iau direcţia Bucureştiului şi Clujului.
Pe sectorul feroviar, în PNRR figurează doar proiecte din zona de vest a ţării: în total, este vorba despre circa 320 km care implică judeţele Cluj-Napoca, Timiş, Bihor şi Caraş-Severin. Dintre cele 4 miliarde euro, pentru aceste proiecte sunt prevăzute 3,7 miliarde euro (restul banilor sunt destinaţi achiziţiei de trenuri).
În unele strategii guvernamentale, Iaşul figurează cu proiect feroviar necesar pe ruta Iaşi – Paşcani – Bucureşti, dar fără finanţare.
Pe lista proiectelor finanţabile din PNRR la Iaşi mai poate fi inclusă construirea Institutului Naţional de Medicină Cardiovasculară (în actuala campanie, PNL a promis cel puţin 150 milioane euro din PNRR), dar şi alte proiecte lăsate de izbelişte la Iaşi: un nou drum spre Aeroport (în alte judeţe sunt astfel de finanţări) şi, de ce nu, resuscitarea Centrului Expoziţional Moldova (în campania pentru locale, Alexe promitea realizarea unui „centru de excelenţă pentru industrii creative”).
Totuşi, în PNRR, la proiecte de infrastructură, municipiul Iaşi figurează cu acea nouă rută de intrare în oraş (Leţcani – Uricani – Cicoarei, 88 milioane euro pentru 15 km). La capitolul autostrăzi, în PNRR este introdusă autostrada A7, inclusiv cu cele două sectoare care tranzitează judeţul Iaşi (Bacău – Paşcani şi Paşcani – Suceava).
De precizat că PNRR a detaliat acum doar proiectele pe infrastructură (rutier, feroviar şi metrou), fără celelalte domenii prioritare (sănătate, educaţie, mobilitate urbană, servicii publice, valorificarea patrimoniului, mediul de afaceri, digitalizare etc.).
Ce solicită societatea civilă
Un proiect propus de societatea civilă – prin Asociaţia „Moldova vrea autostradă” – vizează introducerea „capetelor” sectorului montan al autostrăzii A8 (circa 38 km, în total: legătură Moţca – Tg. Neamţ şi legătura Tg. Mureş – autostrada A3) în PNRR.
Pe căi neoficiale, există informaţia că aceste porţiuni vor face parte din PNRR, dar deocamdată nu a fost făcut un anunţ oficial. O altă organizaţie civică, Asociaţia Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), a taxat, de asemenea, lipsa proiectelor importante pentru Iaşi din PNRR.
„Absenţa A8 şi a trenului urban din lista de proiecte PNRR nu dă nicio şanşă primenirii în următorii ani a mobilităţii urbane, nici în zona urbană funcţională (una dintre cele mai mari ale României), nici în zona urbană morfologică (Iaşul şi 7 UAT-uri locale din spaţiul construit continuu: Tomeşti, Holboca, Rediu, Valea Lupului, Miroslava, Ciurea şi Bârnova), nici în aglomeraţia urbană (ce însumează la cele opt UAT-uri amintite şi comunele Leţcani şi Aroneanu). În ceea ce priveşte ultimele două categorii spaţiale urbane, Iaşul se află pe a treia poziţie din ţară din punctul de vedere demografic, după Bucureşti şi Cluj”, se arată într-o analiză a MDM.
În acelaşi timp, spun specialiştii MDM, frapează absenţa unui proiect pe vectorul Paşcani -Tg. Frumos – Iaşi, care reprezintă cel mai aglomerat traseu rutier al Moldovei, rută care „reclamă de mult timp construcţia unei autostrăzi”.
Nu în ultimul rând, societatea civilă ieşeană a denunţat favorizarea prin PNRR a unor tronsoane rutiere secundare în detrimentul celor principale, cu trimitere la situaţia autostrăzilor A8 (Iaşi – Tg. Mureş) şi A13 (Bacău – Braşov).
Specialiştii asociaţiilor în cauză spun că ambele autostrăzi sunt necesare dezvoltării Moldovei, dar, în acelaşi timp, trebuie respectate condiţiile deja aprobate de Guvern prin Master Planul General de Transport. „Din lecturarea raportului PNRR nu reiese clar cum a fost realizată lista de proiecte.
Impresia noastră e că întocmirea acestei liste de proiecte, ce nu respectă nici obiectivele generale şi nici pe cele specifice, s-a făcut în urma unui demers deloc transparent, în care voluntarismul politic a jucat un rol mai important decât nevoia reală de relaţii rutiere eficiente la nivel local, regional, naţional şi transnaţional”, se mai arată în analiza MDM.
