Cel mai mare pericol este pentru adolescenţi, a căror personalitate e în formare. “ Ideea că nu există repercusiuni ale consumului constant şi îndelungat de marijuana e total greşită şi poate avea efecte negative şi dramatice în viitor”, atrage atenţia dr. Ovidiu Alexinschi, coordonator programe No addict.

Există o tendinţă la nivel mondial de a reevalua statutul legal al marijuanei, unul dintre cele mai populare droguri consumat la scară largă. Există tot mai mulţi adepţi ai variantei de legalizare pentru consum recreaţional, inclusiv în România. În unele ţări acest lucru s-a întâmplat deja. Uruguay a devenit în 2013 prima ţară care a legalizat complet marijuana. De astăzi, şi în Canada consumul este permis. De ieri, 17  octombrie 2018,  Canada a legalizat consumul de marijuana în scop recreaţional: canadienii vor putea cumpăra marijuana în diverse magazine dar şi online de la producători licenţiaţi. Persoanele peste 18 ani, în unele provincii peste 19, vor putea deţine 30 de grame de canabis uscat. Cei care vor să crească singuri plantele de canabis din care se fac jointurile cu marijuana, vor putea avea maxim patru plante pe gospodărie. În Olanda, cetăţenii pot deţine şi cultiva marijuana, iar coffee shop-urile pot comercializa marijuana, cu restricţie de vânzare pentru minori. În Spania, deşi oficial este interzisă vânzarea marijuanei, ea poate fi consumată în „cluburile de marijuana”, ce sunt acceptate de autorităţi. În SUA, marijuana a fost legalizată în statele Colorado şi Washington, însă rămâne ilegală la nivel federal. În alte state este permisă permisă folosirea sa în scop medical, marijuana fiind decriminalizată (posesia este în continuare ilegală, însă este clasificată drept contravenţie, fiind rar sancţionată de poliţie). Dincolo de aspectele legale, rămâne totuşi întrebarea: ce efecte are consumul de marijuana în scop recreaţional?

Tinerii percep ideea că e „OK” să testeze marijuana

„Există o tendinţă la nivel mondial care doreşte să inducă ideea că marijuana nu este un drog cu efecte puternice şi din aceste motive poate fi utilizat fără probleme în scop recreaţional. Poveştile sunt romanţate mai ales la americani şi întreţinute de zvonuri cum că Obama a consumat, Clinton a consumat etc. Se induce astfel ideea că e „OK” că de la preşedinte până la ultimul american să testeze marijuana. Şi se pare că în prezent s-a ajuns în situaţia în care foarte mulţi adolescenţi americani fumează marijuana la petreceri deoarece nu „are cum să le facă rău”, „doar îi relaxează”. Ideea că nu există repercusiuni ale consumului constant şi îndelungat de marijuana e total greşită şi poate avea efecte negative şi dramatice în viitor dacă luăm în calcul categoria de populaţie care percepe acest mesaj şi care poate începe consumul foarte devreme: adolescenţii. Trebuie spus foarte clar: una dintre cele mai importante repercusiuni este că utilizarea îndelungată şi constantă a marijuanei duce în timp la modificări durabile ale personalităţii” explică dr. Ovidiu Alexinschi, coordonator programe No addict.

Ce spun studiile despre modul în care consumul de marihuana afectează creierul şi comportamentul

Aceste modificări se traduc prin apatie, lipsa chefului de viaţă, diminuarea perseverenţei, a capacităţii de a organiza şi realiza anumite proiecte. Cea mai vulnerabilă categorie care poate cădea victimă ideii că nu e nimic în neregulă să fumezi marijuana pentru recreere, o reprezintă adolescenţii. “Aceştia au personalitatea încă în formare şi ar trebui să le explicăm foarte clar că un astfel de comportament le va aduce prejudicii în viitor. Sunt studii care demonstrează foarte clar că utilizarea constantă şi îndelungată de marijuana afectează creierul. Vorbim de afectarea anatomică a creierului, afectare surprinsă de efectuarea de investigaţii de imagerie de înaltă calitate. Această afectare anatomică a creierului duce la acele modificări funcţionale: scade capacitatea de a face lucruri, de a te proiecta în viitor, scade voinţa, perseverenţa. Apare practic o „ştergere”, o „tocire” a voinţei, a chefului de viaţă, de a mai face anumite lucruri. Acesta ar trebui să fie mesajul corect şi cinstit care să ajungă la populaţie şi mai ales la tineri a căror personalitate este în formare”, adaugă dr. Ovidiu Alexinschi.

Şi în România se obişnuieşte consumul în scop recreaţional: o situaţie reală, fie că ne place sau nu!

Dr. Alexinschi explică faptul că nu este de dorit nici viziunea închistată asupra consumului de marijuana şi că trebuie să acceptăm realitatea că în foarte multe cercuri din România se obişnuieşte consumul de marijuana în scop recreaţional. Dificil este însă să găseşti calea care să nu inducă ideea tinerilor că a testa şi a consuma constant marijuana nu reprezintă nici un risc. „Trebuie înţeles şi acceptat adevărul că utilizarea constantă şi pe parcursul a ani de zile produce modificări durabile ale personalităţii şi comportamentului. Şi atunci nu mai poţi avea această îngăduinţă în a testa şi recomanda testarea ca şi când marijuana nu ar avea efecte. Este însă o realitate că şi în România, în anumite cercuri se obişnuieşte consumul în scop recreaţional. Şi nimeni nu propovăduieşte o viziune închistată asupra consumului, viziune care nu ajută.  În majoritatea ţărilor europene e legal să ai 3 grame de canabis de uz personal. Mulţi îşi cultivă canabis acasă, în borcane. Vorbim însă de persoane adulte care pot înţelege riscurile la care se expun dacă consumă marijuana timp de mulţi ani. Şi, bineînţeles, efectele asupra acestora depind de frecvenţa cu care consumă, de nivelul de TCH din plantă din care se face jointul, de numărul de ani de când consumă marijuana. Se poate ajunge şi la dependenţă fizică şi psihică, nu la fel de repede ca în cazul cocainei sau heroinei. Dar, se poate ajunge la dependenţă în timp. Un adult poate înţelege aceste riscuri. Şi este alegerea lui dacă în intimitate, acasă sau în cercurile de prieteni va consuma marijuana în scop recreaţional. Este o alegere personală, chiar dacă ne place sau nu. Repet, viziunea închistată nu va ajuta şi nu va face să dispară realitatea cotidiană”, subliniază dr. Alexinschi.

Marijuana este totuşi un drog – un alt adevăr,  fie că ne place sau nu!

Marea problemă, repetă medicul, o reprezintă însă tinerii care percep ideea că nu e nimic rău să fumezi marijuana ca să te distrezi la petreceri. „Ne asumăm un risc foarte mare când transmitem public un astfel de mesaj fals. Marijuana este totuşi un drog, chiar dacă efectele lui apar în timp. Un alt adevăr, fie că ne place sau nu. Consumul constant şi îndelungat duce la schimbări anatomice ale creierului, la modificări comportamentale, la dependenţă fizică şi psihică. Da, e adevărat că aceste efecte apar în timp îndelungat, e adevărat că depinde de doză şi de frecvenţa consumului, dar apar”, a punctat dr. Alexinschi. 

Marjuana utilizată în scop medical

Anumite componente ale canabisului pot avea proprietăţi medicinale. Este vorba despre substanţa denumită CBD („canabidiol”), aceasta fiind deseori asociată cu beneficii medicale. Spre deosebire de THC, CBD-ul nu dă acea senzaţie de „high”. Beneficiile sale medicale încă sunt studiate. În Europa există deja medicamente care conţin această substanţă extrasă din canabis. Vorbim deci de medicamente, nu de utilizarea jointurilor de marijuana în scop medical. De altfel, utilizarea de marijuana în scopuri medicale a creat şi creează însă dezbateri şi opinii contrare în lumea medicală. „Chiar şi în ceea ce priveşte utilizarea în scop medical, există opinii „pro” şi „contra”. E o dezbatere veche în lumea medicală dacă este sau nu etic să se utilizeze marijuana de către diferite categorii de bolnavi. E o poveste veche dacă e etic sau nu să folosim marijuana. Opinia mea personală este că există foarte multe alte soluţii cu mult mai sigure şi poate cel puţin la fel de eficiente ca marijuana. Marijuana induce această stare care doar te relaxează, care îi „transmite” creierului să nu-i mai pese de nimic, nici măcar de durere. Şi, bineînţeles, riscul de a ajunge la dependenţă psihică şi fizică este mare”, a încheiat dr. Alexinschi.

Confuzie de termeni: care este diferenţa dintre canabis, marijuana şi haşiş?

Canabis, marijuana, „iarbă” sau „weed” sunt doar câteva dintre denumirile folosite pentru a identifica unul dintre cele mai populare droguri folosite la nivel mondial: Cannabis sativa indica. Canabisul este folosit în principal sub 3 forme: marijuana, haşiş şi ulei de haşiş.

Canabis

Termenul de canabis se referă la plantă din care se realizează marijuana sau haşişul: Cannabis sativa indica (cânepa indiană). Cu mai mult de 2.000 de ani în urmă, planta de cânepă indiană (din care sunt făcute droguri ca marijuana sau haşişul) era cultivată pentru a fi folosită în scopuri halucinogene. Substanţa care cauzează acea senzaţie de „high” a consumatorilor se numeşte THC (prescurtarea de la „tetrahidrocanabinol”). Cantitatea de THC din plantă determină puterea drogului. Aceasta a a crescut considerabil şi constant de-a lungul vremii, prin intervenţia omului asupra plantei sălbatice de cânepă. Utilizând tehnici moderne, cultivatorii de cânepă au dezvoltat tipuri de canabis care au acum cantităţi mult mai ridicate de THC decât obişnuiau să aibă în trecut. Media nivelului de THC din marijuana în Statele Unite este în jur de 15%-20%. Cel mai mare nivel de substanţă găsit este de 32%.

Marijuana

Este este produsul rezultat din uscarea florilor, a frunzelor şi/sau a seminţelor plantei de canabis. Amestecul uscat şi mărunţit are culoare verde, maro sau gri. Marijuana poate fi fumată sub formă de ţigări denumite „jointuri” sau “reefers”. De asemenea, marijuana poate fi folosită şi gătită în diverse prăjiturele.

Haşişul

Este o răşină maro sau neagră, uscată şi presată sub diferite forme. Haşişul se comercializează în “bulgări” solizi sau plăci presate şi se prezintă – în funcţie de ţara de origine – în nuanţe de culoare roşie, maro, verde sau negru. Haşişul şi uleiul de haşiş sunt forme mai puternice ale canabisului.

Efecte

Marijuana şi haşişul conţin peste 400 de substanţe chimice. Substanţa care cauzează intoxicaţia sau acea senzaţie de „high” a consumatorilor se numeşte THC (prescurtarea de la „tetrahidrocanabinol”). Această substanţă are asupra creierului efecte negative care plasează marijuana pe lista drogurilor.

Fiecare tip de marijuana sau haşiş THC, substanţa psihoactivă din canabis. Cu cât valoarea acestei substanţe este mai mare, cu atât mai puternice sunt efectele plantei asupra corpului. Practic, consumul de canabis determină, în primă fază, relaxarea organismului, care ajută la reducerea anxietăţii. Efectele diferă în funcţie de câţiva factori precum frecvenţa utilizării, vârsta consumatorului şi cantitatea de marijuana consumată. Specialiştii atenţionează: consumul pe termen lung are efect puternic asupra creierului, mai ales dacă plantă este consumată de la vârste foarte mici. Astfel, se pot observa dificultăţi de memorare, greutăţi în a realiza conexiuni între informaţii. Unele studii arată că cei care au început să consume marijuana constant din adolescenţă au pierdut în medie 8 puncte IQ.

Publicitate și alte recomandări video