Apoi, şase din zece medici cu vârsta mai mică de 35 de ani au răspuns pozitiv la întrebarea dacă doresc să emigreze şi să lucreze în afara României: 40,3% au spus că probabil doresc asta, în timp ce 17,2% au spus că sigur vor face asta. Iaşul şi regiunea de Nord-Est a ţării se află în topul naţional la acest răspuns, cu un procent total, indiferent de vârstă, de 28,2% dintre medici care şi-ar dori să plece din ţară. Pe primul loc este regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 30,4%.

„Invitaţia de participare la studiu a fost trimisă de Colegiul Medicilor din România către întreaga populaţie de medici din ţara noastră. Chestionarul a fost administrat online, la nivel naţional, în prima parte a anului 2023. Eşantionul de respondenţi – 8.121 de medici – a fost ponderat pentru a reflecta structura populaţiei de medici în funcţie de gen, categorii de vârstă, regiunea geografică şi tipuri de specialităţi medicale”, a precizat lector univ. dr. Corina Ilinca, membru în echipa de cercetare.

COVID-ul a schimbat felul cum reacţionează pacienţii la sistemul medical

Dr. Bogdan Iliescu, neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi, spune că a completat la rândul său acest chestionar şi apreciază faptul că, în ultimii ani, stresul şi aglomerarea au fost foarte mari pe anumite segmente din sistemul medical. În special în cazul pandemiei COVID, zona de ambulanţă, de primire a urgenţelor şi de terapie intensivă sunt cele mai afectate, în opinia sa.

„Sunt specialităţi unde aglomerarea a fost imensă în cazul COVID-ului. La noi, în perioada COVID, o bună bucată de timp nu am avut voie să internăm şi să facem nimic, programul era complet aiuristic. Am fost departe de burnout, mai degrabă am dat în extrema cealaltă, dădeam impresia că ne deprofesionalizăm. Dar am remarcat schimbări în acest an faţă de 2019 şi ele sunt foarte mari, inclusiv în comportamentul bolnavilor. S-a schimbat adresabilitatea şi cred că pacienţii au învăţat să vină mai repede la spital când se simt rău şi acceptă mai repede procedurile medicale care le pot face bine”, a declarat dr. Bogdan Iliescu.

Medicul spune că a remarcat la mulţi dintre pacienţii cu care a interacţionat că aceştia au învăţat să nu vină la spital chiar pentru orice, iar atunci când se simt cu adevărat rău să nu mai temporizeze foarte mult momentul sosirii la unitatea medicală. Stresul în pandemie a fost, la specializarea şi unitatea sa medicală, mai mult dat de rutina impusă: schimbarea în echipamentele de protecţie de maximă securitate, chiar şi la vizitele simple la pacienţi.

„Este o suprasolicitare în UPU, dar ne-am angajat de la început pentru asta”

Prof.dr. Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD Iaşi, a declarat pentru „Ziarul de Iaşi” că lupta împotriva burnoutului este continuă la Unitatea de Primire a Urgenţelor de la Spitalul „Sf. Spiridon”. Dar este un fenomen care este ţinut sub control şi împotriva căruia medicii şi personalul medical depun eforturi în mod continuu.

„Ceea ce simţim noi, în UPU, este evident că este suprasolicitare, dar ne-am angajat din start într-o specialitate în care ştiam că aceasta există. Este şi un element foarte frumos, pentru care nu doar eu, ci şi mulţi colegi de-ai mei iubesc specialitatea asta, şi anume diversitatea mare de cazuri şi de provocări medicale şi intelectuale pe care le ai. Este absolut fantastic, îmi place şi nu aş face niciodată altceva. Asta resimt şi mulţi dintre colegii mei”, a declarat prof.dr. Diana Cimpoeşu.

Medicul a explicat că momentele de suprasolicitare au fost foarte mari, în special în vârfurile pandemiei COVID-19, când pacienţii erau trataţi în UPU la fel ca în ATI, cu terapii complexe şi un stres suplimentar pe personal. În ultima perioadă, însă, medicul explică faptul că au fost angajări de personal auxiliar şi au fost formaţi mai mulţi medici tineri, astfel încât povara sistemului de urgenţe să fie cât mai bine distribuită şi să nu fie nicio persoană pe umerii căreia să cadă mai mult decât poate duce.

„Felul nostru de a lucra, atât în prespital, cât şi pe elicopterul SMURD sau pe maşini, este tot un element de a evita burnoutul. Eu îi rotesc pe toţi medicii mei, să facă şi urgenţe minore, fiindcă dacă ar face doar urgenţele majore în permanenţă atunci ar fi sigur cazuri de burnout. Să ştiţi că noi avem poarta deschisă pentru oricine, iar mulţi oameni ajung la noi pentru că nu ştiu încotro să o apuce. Noi îi primim şi o să îi primim întotdeauna. O colică renală, plăgi tăiate fără sângerare majoră, sunt urgenţe minore care ajung peste tot în lume la UPU: nu poţi trata doar cazuri grave cu oameni în comă care nu-ţi pot vorbi. Iar aceste cazuri simple, care se rezolvă şi merg bine, te fac fericit, îţi dau o satisfacţie profesională importantă şi fac parte din meseria noastră”, a completat prof.dr. Diana Cimpoeşu.

Specialistul a mai precizat că şi-ar dori ca să poată face mai des discuţii de tip „debriefing” după urgenţele majore, cazurile grave, în care tot personalul implicat – de la rezidenţi, la medici sau asistenţi – să poată vorbi, să spună ce are pe suflet, să înţeleagă ce s-a întâmplat, dacă s-a greşit sau nu, ce se putea face mai bine.

„Este important să discutăm despre asta la modul corect, pe patologie, ne ajută mult să nu plecăm acasă cu o piatră pe inimă şi să fii nefericit. Să spună fiecare ce simte, ce întrebări are, să întrebe dacă ar fi putut sau nu să facă ceva mai mult sau mai bine. Eu îi tot îndemn pe rezidenţi să vorbească la IML, avem o colaborare foarte bună cu ei, şi să întrebe ce a avut pacientul X, atunci când a murit cineva. Adesea aflăm ce leziuni au fost, cum s-au manifestat, e important să ştii şi pentru tine, şi pentru familie, că oricât te-ai mai fi zbătut, cu unele leziuni nu poţi face nimic”, a completat prof.dr. Diana Cimpoeşu.

De ce pleacă medicii? „Nu banii sunt problema”

În ceea ce priveşte dorinţa medicilor de sub 35 de ani de a pleca din ţară, dr. Bogdan Iliescu spune că a observat acest lucru, este un sentiment pe care îl are continuu, încă de când au fost creşterile salariale mari pentru medici, care au fost menite fix cu acest scop, de a opri plecările.

„Să ştiţi că, una peste alta, studiul făcut reflectă foarte corect sistemul, este o oglindă bună. Nu s-a schimbat mult, în ciuda creşterilor salariale: nu banii erau problema, ci respectul, posibilităţile de promovare, sunt alte lucruri care lipsesc sau sunt din ce în ce mai rele. Atunci bineînţeles că pleacă, e şi firesc, la vârsta lor e foarte uşor, nu lasă mult în urmă. E adevărat însă şi că mulţi se întorc, dar de plecat, se pleacă”, a completat prof.dr. Bogdan Iliescu.

Conform CMR, cele mai vulnerabile specialităţi sunt din grupele ATI şi Medicină de Urgenţă (39,2%), Oncologie (39%) şi Chirurgie generală (35,2%), în timp ce procentele cele mai mici s-au înregistrat în cazul grupelor Medicină de Familie (16,4%) şi Sănătate publică (17,8%).