Cifrele neştiute ale alegerilor locale de la Iaşi: explicaţii ale ciudăţeniilor electorale!

Bilanţul ultimei runde de alegeri locale este deja cunoscut. Au rămas însă unele cifre ale căror explicaţii sunt mai puţin cunoscute. PNL a pierdut 3 comune, dar a câştigat 20, şi are acum 50 de mandate de primar. PSD este perdantul net, rămânând cu 43 de primării de oraşe şi comune din cele 57 obţinute în 2016. De remarcat, însă, că municipiul reşedinţă a fost bifat de alt partid prin transferul primarului, nu prin înlocuirea lui, în timp ce, în municipiul de pe Siret, s-a aplicat regula „când doi se ceartă, al treilea câştigă”. Astfel, liberalul Marius-Nicolae Pintilie a câştigat Primăria Paşcani, dar are doar 8 consilieri, câţi are şi PSD. Pro România are doi consilieri, iar ultimul vine de la un partid de buzunar care a obţinut mai puţine voturi decât USR-PLUS. Cum e posibil aşa ceva? Iată cum!

USR-PLUS: mai multe voturi, dar mai puţini aleşi

De altfel, deşi la nivelul judeţului are de trei ori mai puţine voturi decât PNL, USR-PLUS are doar trei primari, şi de opt ori mai puţini consilieri locali. Explicaţia pentru numărul foarte mic de aleşi în consiliile locale vine nu doar din poziţionarea pe locul 3 ca pondere a opţiunilor alegătorilor: 13,6 la sută şi 68 de consilieri, faţă de 36,9 la sută şi 572 de consilieri la PNL, şi 28,9 la sută şi 515 consilieri la PSD. USR-PLUS este o alianţă, iar pragul de intrare în consilii este din acest motiv de 8 la sută, faţă de 5 la sută pentru un partid. Aşa se explică, de exemplu, ratarea intrării în Consiliul Local Paşcani, lucru de care a profitat formaţiunea situată pe locul 4.

Meci strâns la Dolheşti, pentru a doua oară consecutiv

Cea mai acerbă concurenţă din judeţ s-a înregistrat la Dolheşti: între principalii doi candidaţi la primăria locală au fost doar 16 voturi, respectiv 1,35 la sută. PSD şi-a luat revanşa după ce, în 2016, candidatul liberal câştigase la o diferenţă ceva mai mare, 31 de voturi.

La capătul opus se situează Tătăruşi, unde primarul în funcţie şi-a reînnoit mandatul cu o susţinere de 92,77 la sută din voturi. Peste 80 la sută au obţinut şi primarii din Plugari (PNL – 87,23 la sută), Scobinţi (PNL – 83,76 la sută), Mironeasa (PNL – 82,6 la sută) şi Horleşti (PNL – 80,23 la sută).

Secţiile în care a bătut vântul în duminica votării

Cea mai mică prezenţă a fost, ca de obicei, în comunele „locuite” de basarabenii cu dublă cetăţenie: Moşna (9,45 la sută), Grajduri (15,36 la sută), Scânteia (23,68 la sută), Costuleni (27,31 la sută). Una dintre cele cinci secţii deschise la Şcoala gimnazială din Moşna a înregistrat un singur vot. Recordul, 0 voturi din 1.693 de alegători existenţi pe liste, a fost consemnat la una dintre secţiile deschise la Şcoala gimnazială din Măcăreşti, Prisăcani. Şi în municipiul reşedinţă au fost secţii cu doar câţiva alegători prezenţi: 16 votanţi la Secţia 157 de la Şcoala gimanzială „Gh.I. Brătianu” şi 17 la Secţia 253 organizată la PT 27-Tătăraşi. În municipiu, doar 27,7 la sută dintre cei cu drept de vot au făcut uz de el, dar la nivelul judeţului procentul urcă la 37,4 la sută. Cei mai conştiincioşi alegători sunt cei din Coarnele Caprei: doi localnici din trei (66,91 la sută) au mers să aleagă pe unul dintre candidaţii PNL, respectiv PSD. A câştigat primul, la 49 de voturi distanţă. Cea mai aglomerată secţie a fost cea organizată la Grădiniţa cu program normal Breazu (Rediu): 1.009 votanţi. Podiumul este completat de două secţii din Leţcani (979) şi Todireşti (885 alegători prezenţi).

Alianţa de la oraş

Aşadar, dacă toate formaţiunile şi candidaţii înscrişi în alegerile locale au avut cel puţin o secţie în care nu au luat niciun vot, unde au excelat acestea? PNL a numărat cele mai multe voturi la Secţia 515 din Leţcani. De altfel, lăsând la o parte oraşele, cele mai multe voturi pentru liberali au venit din Zona Metropolitană Iaşi. Pentru lista de la Consiliul Judeţean au fost 2.680 de voturi în Miroslava, 2.670 în Holboca şi 2.030 în Tomeşti. PSD a luat cele mai multe voturi la Secţia 523 de la Zmău (Lungani). La nivel de comună, cele mai multe voturi au venit din fiefurile social-democrate Ciurea (1.599) şi Tătăruşi (1.351).

USR-PLUS nu a luat niciun vot în 24 de secţii, toate din mediul rural, cu o singură excepţie. Numărul maxim de voturi câştigate, 487, s-a înregistrat la Grădiniţa cu program normal din Breazu, aceeaşi cu cea mai mare afluenţă de votanţi. La nivel de comună, alianţa USR-PLUS a obţinut un singur vot pentru CJ la Roşcani. La cealaltă extremă se situează Miroslava (1.602 voturi, însă locul 2 după PNL), Valea Lupului (1.299, locul 2 după PNL) şi Ciurea (1.176, locul 3). USR-PLUS este pe primul loc ca număr de voturi doar în Rediu, unde a câştigat în mod surprinzător şi primăria, şi Movileni, unde de asemenea are primar. În Mirceşti, unde USR-PLUS a cucerit primăria, liberalii au primit cu 26 de voturi mai multe la consiliul local.

Maricel Popa, favorit la Ciurea şi Lungani

Câştigătorul cursei pentru şefia CJ, Costel Alexe, a obţinut în municipiul Iaşi doar 400 de voturi avans faţă de Marius Bodea, iar la Paşcani a fost întrecut cu 139 de voturi de Maricel Popa. Cele mai multe voturi au venit din comune precum Holboca şi Miroslava, iar cele mai puţine, de la Cucuteni şi Ipatele. Maricel Popa nu a obţinut niciun vot în trei secţii – dintre care una din municipiul Paşcani, oraş unde a ieşit primul. Dintre comune, a fost favorit în Ciurea (1.818 voturi) şi Lungani (1.576). Cea mai mică audienţă a avut-o la Moşna (81 de voturi) şi în Dobrovăţ (109).

Consolarea candidatului ieşit pe locul 3

Marius Bodea pare să fi demonstrat că USR-PLUS a irosit o lovitură în vânt, oferindu-i posibilitatea să candideze pentru preşedinţia CJ, nu pentru Primăria Iaşi. În ciuda scorului foarte bun în municipiul Iaşi, nu mai puţin de 18 secţii din judeţ au contorizat zero voturi în dreptul lui. Două comune, Ciohorăni şi Brăeşti, i-au acordat doar câte şase voturi. La capătul opus, Bodea s-a impus pe locul 2 la Miroslava, cu 1.584 de voturi, la Valea Lupului, cu 1.313 voturi (la doar 71 de primul clasat) şi la Ciurea, cu 1.187 de voturi (cu 9 mai puţin decât locul 2). Practic, Marius Bodea  obţinut mai multe voturi decât contracandidaţii săi doar în comunele Movileni şi Rediu.