Clarificări politice la miazăzi

În cazul Greciei, alegerile legislative din 21 mai s-au încheiat cu o victorie neașteptat de clară a partidului de guvernământ, Noua Democrație (ND – conservator, afiliat popularilor europeni). Aceștia au fost premiați pentru situația economică în curs de ameliorare, cetățenii trecând cu vederea responsabilitățile guvernamentale pentru recenta catastrofă feroviară sau pentru scandalul spionării ilegale a unor politicieni din opoziție, cu ajutorul sistemului Pegasus. Totuși, premierul în exercițiu Kyriakos Mitsotakis nu a obținut majoritatea absolută, întrucât acest scrutin s-a desfășurat după un sistem adoptat în timpul guvernării precedente a SYRIZA (stânga radicală), care a eliminat tradiționala primă electorală acordată învingătorului. Imediat după venirea la putere, ND a restaurat vechiul sistem, dar această ultimă modificare nu se putea aplica scrutinului imediat următor (cel de acum trei zile).

Acesta este motivul pentru care, foarte probabil, Grecia se îndreaptă spre o nouă consultare electorală: din câte se pare, domnul Mitsotakis nici nu va încerca să formeze o coaliție, iar președintele Republicii va fi nevoit ca, după parcurgerea pașilor prescriși de constituție (desemnarea unor candidați din partea celui de-al doilea și a celui de-al treilea clasat, care nu au nicio șansă să formeze majorități), să dizolve parlamentul și să convoace noi alegeri, probabil în iunie. În condițiile în care de această dată se va aplica mecanismul primei electorale, liderul ND poate spera că va obține majoritatea absolută și va crea un cabinet monocolor.

Așa cum menționam, Bulgaria a preluat un aspect important al modelului elen, în privința desemnării primului ministru. Este vorba de obligația președintelui de a respecta ierarhia parlamentară în privința desemnării primului-ministru: desemnează candidatul partidului clasat pe primul loc, apoi – dacă acesta eșuează – pe cel al formațiunii de pe locul secund, și așa mai departe. Această constrângere a condus la situația bizară în care se află doamna Mariya Gabriel, desemnată din partea  alianței de centru-dreapta GERB-SDS („Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei – Uniunea Forțelor Democratice”), prima clasată în alegerile din aprilie. Doamna Gabriel, care a abandonat funcția de comisar european tocmai pentru a contribui la deblocarea situației politice interne, îl informează pe președinte că renunță la încercarea de a forma un cabinet, deși lucrurile au fost, în esență, clarificate.

Astfel, între GERB-SDS și cel de-al doilea clasat, alianța centristă PP-DB („Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică”) se va forma o mare coaliție după modelul românesc – în fapt, modelul israelian – cu o durată de 18 luni și în care cele două grupări vor deține succesiv funcția de premier. Dar, potrivit acordului, în primele nouă luni ea va fi exercitată de reprezentantul PP-DB, profesorul universitar Nikolai Denkov, și abia apoi va veni rândul doamnei Gabriel, ceea ce înseamnă că aceasta din urmă trebuie să-l informeze pe președinte că renunță la încercarea de a forma guvernul și, astfel, să-i permită acestuia să se îndrepte către al doilea clasat, PP-DB, desemnându-l pe domnul Denkov. Dacă înțelegerea va funcționa, Bulgaria are mai multe șanse să recupereze restanțele din PNRR și să se apropie cât de cât de obiectivele sale europene: aderarea la spațiul Schengen și la zona euro. Desigur, revenirea doamnei Gabriel la Sofia ar putea să marcheze și o desprindere treptată a GERB de fondatorul și patronul său, Boiko Borisov, țintă a numeroase acuzații de corupție și principal motiv pentru care partidul nu a reușit să încheie alianțe de guvernare, în ultimii doi ani. Ca și în România, îndepărtarea de șefia executivului și incapacitatea de a mai aloca rente și feude ar putea duce la o scădere dramatică a loialității membrilor și sponsorilor față de lider, fie el și unul de calibrul lui Boiko Borisov.           

Lucian DÎRDALĂ

Publicitate și alte recomandări video