COMPARATIE: Oradea îşi lărgeşte drumurile de acces în oraş. Iaşul nu are în lucru nicio lucrare de acest gen

Consiliul Judeţean Bihor a anunţat la începutul acestei săptămâni că două drumuri de acces în Oradea vor fi lărgite de la două la patru benzi. Este vorba de DN 79, care duce spre prima localitate din sudul oraşului (Nojorid) şi mai departe spre Arad şi unde câştigătorul licitaţiei şi-a adjudecat pentru 23,5 milioane de lei contractul de lucrări pentru lărgirea drumului pe o distanţă de 1,6 km, respectiv DN 19, care duce spre nord (Biharia – Satu Mare), unde urmează să fie desemnat câştigătorul pentru extinderea unui segment de 3,7 km de drum.

Oradea construiește de zor centuri și legături rutiere

Dinspre vest, dinspre Borş, în Oradea se circulă deja pe patru benzi, în vreme ce mai departe spre est (ieşirea pe DN 1 spre Cluj) sunt doar două benzi, dar şi o centură în construcţie pentru ocolirea primei localităţi, Oşorhei. Cealaltă ieşire din Oradea spre sud, respectiv spre Băile Felix, e tot pe patru benzi, dar şi aici este în lucru o variantă ocolitoare, care se desprinde din Centura Oradei şi ocoleşte cunoscuta staţiune.

Finanţare din Programul european Transport 2021-2027

„Cele două proiecte sunt realizate în baza parteneriatului dintre Consiliul Judeţean Bihor şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), iar finanţarea va fi asigurată din fonduri europene, prin Programul Transport 2021-2027”, precizează CJ Bihor cum sunt făcute cele două investiţiii şi de unde vin banii.

„Lărgirile la patru benzi înspre Arad şi Satu Mare vor îmbunătăţi circulaţia rutieră şi vor reduce numărul accidentelor. Acestea completează investiţiile în infrastructură derulate de Consiliul Judeţean Bihor în zona metropolitană a Municipiului Oradea”, încheie informarea concisă a CJ Bihor, cu referire la centurile localităţilor suburbane menţionate.

Patru benzi, doar în Valea Lupului

La Iaşi, încă nu este în lucru nicio lărgire a vreunei ieşiri din municipiu. Singurul drum care are patru benzi este DN 28, dar numai până la ieşirea din Valea Lupului, respectiv până în dreptul Fabricii de Antibiotice.

La nord, şoseaua spre Breazu, recent modernizată în cadrul proiectului Axei rutiere Iaşi-Suceava, are tot două benzi, iar DN 24, care duce spre Vama Sculeni, este în plan să fie lărgit până la intersecţia de la Vânători, respectiv pe o lungime de 5 km. Directorul Regionalei de drumuri naţionale, Ovidiu Laicu, ne-a spus că Studiul de Fezabilitate este finalizat şi se află la Bucureşti, unde CNAIR urmează să decidă asupra indicatorilor tehnico-economici şi ulterior să fie lansată licitaţia de proiectare şi execuţie.

Paralel cu acest drum, un segment de aproximativ 1,5 km va fi extins la patru benzi. Este o parte din proiectul CJ Iaşi pentru construirea unei căi alternative către Aeroport pe DJ 282G, drum care duce spre Aroneanu.

În cealaltă parte a oraşului, pe DJ 248, drumul care duce spre Vaslui, dar care este foarte aglomerat în orele de vârf pe segmentul Iaşi-Lunca Cetăţuii, intenţia mai veche a administraţiei judeţului este extinderea la patru benzi pe o distanţă de 3,3 km, respectiv până la intersecţia cu Centura Iaşi-Sud.

Așa arăta Buciumul toamna trecută când a avut loc și un protest împotriva lucrărilor din zonă

Iaşul nu ia bani europeni. Face credit bancar

„Indicatorii tehnico-economici sunt aproape de avizare şi pentru acest segment de drum, capăt CUG – Centura Sud”, declara preşedintele CJ, Costel Alexe, într-o conferinţă de presă, săptămâna trecută. „Pentru cele trei sectoare de drum – DJ 282G Moara de Vânt-Aeroport prin Aroneanu, lărgire la patru benzi de la capăt CUG la Centura Sud şi cel dintre limită judeţ Neamţ – limită judeţ Vaslui prin Dagâţa (11,5 km pe DJ 280, n.r.) – vom apela la instrumentul bancar. Nu avem astăzi resurse financiare din bugetul Consiliului Judeţean Iaşi să finanţăm aceste trei proiecte”, a adăugat şeful CJ, fără să precizeze când ar putea fi obţinut creditul şi, implicit, când vor fi lansate licitaţiile pentru contractele de execuţie.

În estul municipiului, accesul este asigurat de două drumuri naţionale: DN 28, Şoseaua Iaşi-Tomeşti, care se îngustează la două benzi la ieşirea din oraş, şi DN 24/ şoseaua Bucium, care se îngustează la trei benzi la baza dealului cu acelaşi nume, apoi la două benzi la ieşirea din limitele administrative ale oraşului, respectiv în dreptul satului Păun.

Nici vorbă de centuri sau variante ocolitoare

După renunţarea la continuarea Centurii Iaşi Sud pe bd. Poitiers şi str. Trei Fântâni pe motiv că, dată fiind tărăgănarea proiectului, traseul a devenit în mare parte urban, nu s-au făcut nici alt proiect şi nici modernizarea celor două drumuri menţionate.

Aceeaşi ameninţare planează acum şi asupra Variantei de trafic uşor Uricani-Nicolina. Şi în acest caz documentaţia este la Bucureşti, iar decizia de lansare a unei licitaţii pentru construirea drumului lung de 8 km aparţine CNAIR.

În fine, segmentul din A8 dintre Leţcani şi Prut va avea şi rol de variantă de ocolire a municipiului Iaşi. Dar şi aici finalizarea documentaţiei a fost amânată succesiv, ultimul termen avansat de CNAIR fiind primăvara anului 2025. O licitaţie pentru construirea autostrăzii rămâne ceva îndepărtat. De traseul A8 depinde însă construirea unei bretele către Aeroport şi către Spitalul Regional de Urgenţă, care ar însemna încă o cale de acces spre oraş.

Eterna coadă de la Podu Iloaie

Ceva mai aproape să devină realitate este varianta ocolitoare a oraşului Podu Iloaiei. Studiul de fezabilitate a fost făcut, dar CNAIR a cerut ca un capăt să coincidă cu nodul legăturii spre viitoarea A8. Directorul Regionalei ieşene de drumuri naţionale a menţionat şi faptul că un segment al acestei centuri s-ar afla într-o zonă inundabilă, astfel că SF-ul va fi modificat şi acolo. Odată făcute corecţiile – în aproximativ o lună, apreciază Ovidiu Laicu – SF-ul va putea fi recepţionat de CNAIR, iar compania să pregătească şi în acest caz licitaţia pentru proiectare şi construirea efectivă a Centurii Podu Iloaiei. Centură care va avea şi ea tot două benzi.

CITEȘTE ȘI: Cea mai aglomerată şosea din judeţ va rămâne aşa şi în 2024