Consiliul ruşinii. Cine sunt cei care au aprobat măgăria de la DRDP

Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi s-a mutat în clădirea de pe Şoseaua Naţională după încheierea unui contract de închiriere cu proprietarii imobilului. Parafarea tranzacţiei care implică plata unei chirii de exact 38.097,30 de euro/lună, respectiv 15,50 euro/mp, s-a putut face doar în baza unei hotărâri în acest sens a Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, lucru care s-a întâmplat la sfârşitul lunii octombrie 2018. La acea vreme, Consiliul era „în formaţie completă“, adică avea toate cele şapte locuri ocupate. Între timp, unul a rămas vacant, după îndepărtarea lui Ciprian Pandea, descoperit de Liviu Dragnea că l-a criticat. Pandea intrase însă în atenţia mass-media pentru licenţa sa în Teologie, care se potriveşte prea puţin cu administrarea de drumuri naţionale şi autostrăzi.

Cine sunt ceilalţi şase administratori ai Companiei? Am aruncat o privire în CV-urile lor, afişate pe pagina de internet a CNAIR (adresa a rămas însă vechea abreviere, cnadnr.ro).

Preşedinte „conform statut şi mandat“

Costin Mihalache, preşedintele CA al CNAIR, e un om de administraţie. În calitate de consilier de stat în aparatul propriu de lucru al prim-ministrului, funcţie pe care o ocupă de un an, „coordonează activitatea din domeniul infrastructurii“. În calitate de şef al CA al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, funcţie pe care o îndeplineşte din mai 2018, activează „conform statut şi mandat“. Trebuie menţionat că această funcţie i-a aparţinut şi în perioada august 2013 – februarie 2016, când activităţile şi responsabilităţile au fost, de asemenea, „conform statut şi mandat“. Potrivit CV-ului afişat pe pagina companiei, este licenţiat în drept, vorbitor experimentat de germană, engleză şi chineză şi deţinător de permis de portarmă. Pe parcursul anului 2017 a fost angajat la CFR Electrificare şi la Grampet SA, joburi care i-au adus un venit de 123.674 lei.

Drumar bogat, drumar sărac

Gabriela Dănănae este tot om de administraţie. Tot din martie 2018, este consilier personal al ministrului Finanţelor Publice. Licenţiată în sociologie, ea a absolvit mai multe cursuri, ajungând în prezent la nivelul de doctorand în domeniul informaţiilor şi securităţii naţionale la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I“. În calitate de consilier parlamentar, Gabriela Dănănae a declarat pentru anul 2017 venituri de 78.397 de lei.

Cel mai scurt CV este cel al lui Răzvan Gabriel Stan, admi­nistrator al CNAIR din aprilie 2018 şi consilier la Secretariatul General al Guvernului, din iulie 2017. A studiat Economia Turismului Intern şi Internaţional la Universitatea Româno-Americană (2001) şi a urmat un curs de coordonator marfă şi transport persoane organizat de Autoritatea Rutieră Română (2016). Răzvan Stan este şi cel mai sărac dintre administratorii CNAIR: 47.500 de lei venituri în 2017.

Colega sa de consiliu Georgeta Bumbac are, dimpotrivă, un CV foarte bogat. Conform documentului afişat pe site-ul CNAIR, ea face parte din Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Aeroporturi SA (din aprilie 2018), din cel al Administraţiei Canalelor Navigabile SA (din ianuarie 2018) şi, de asemenea, e administrator neexecutiv la CNAIR (din noiembrie 2017). Din septembrie 2011 conduce şi Direcţia Generală Economică a Ministerului Sănătăţii. Pe anul 2017 a declarat venituri totale de 133.368 de lei.

Singura licenţă în construcţii din CA

Mihaela Mocanu este cel mai titrat administrator al CNAIR în domeniul drumurilor. Licenţiată în Căi Ferate, Drumuri şi Poduri (cu masterat în Hidrotehnică) şi în Economie (Comerţ), ea a lucrat încă din anul 2000 la Companie. De remarcat că, în primii ani s-a ocupat, ca ofiţer de contract/inginer, de coordonarea programului de reabilitare a DN 28 între Podu Iloaiei şi Iaşi şi a DN 24 între Sculeni şi Iaşi. Ulterior, în calitate de şef al Unităţii Implementare Proiecte, a urmărit contractele cofinanţate de BEI în perioada 2007-2015.

În fine, Anişoara Cornilă a devenit doctor în drept după ce, timp de 20 de ani a coordonat activităţi în sistem duty-free în Vama Giurgiu. Din 2005 activează la CNAIR, pe atunci consilier juridic şi expert achiziţii publice, în prezent fiind director al Direcţiei Juridice din Ministerul Transporturilor.

De ce un sediu pentru drumuri naţionale în mijlocul oraşului?

Am solicitat CNAIR o copie a hotărârii adoptate de către Consiliul de Administraţie pe 29 octombrie 2018 prin care s-a aprobat nivelul chiriei plătite pentru DRDP. În loc de hotărârea respectivă, am primit, după 29 de zile de la formularea cererii, un şir de explicaţii privind împrejurările în care Regionala de drumuri naţionale Iaşi a trebuit să-şi găsească un nou sediu. „Alungată“ de proprietari din imobilul de pe strada Gh. Asachi, conducerea Direcţiei susţine că a căutat un imobil în care să încapă toţi cei 180 de angajaţi şi care să aibă, printre altele, şi suficiente locuri de parcare. N-am primit explicaţii despre necesitatea situării acestui nou sediu la doi paşi de centrul oraşului.

În schimb, atât directorul Ovidiu Laicu, cât şi mesajul de răspuns semnat „CNAIR SA“ au insistat asupra „investiţiei“ făcute de proprietari în reamenajarea celor cinci niveluri ale clădirii, în dotarea cu utilităţi şi mobilier, care au costat aproximativ 400.000 de euro. Cât priveşte alegerea sediului, a fost constituit un „grup de lucru la nivelul DRDP Iaşi în vederea întocmirii unui caiet de sarcini, pe baza căruia o firmă specializată să efectueze un studiu de piaţă pentru identificarea unui spaţiu adecvat, conform cerinţelor proprii şi a normelor europene în vigoare“, studiu aprobat ulterior de Consiliul de Administraţie al CNAIR, se arată în mesajul respectiv.

Expert imobiliar: caiete de sarcini se fac doar la lucrări şi achiziţii

„Caietele de sarcini, în general, se întocmesc la lucrări. Iar, dacă vreţi să faceţi o achiziţie, vă duceţi să vă înscrieţi, depuneţi un avans, o garanţie, după care mergeţi şi ridicaţi mâna“ la licitaţie, ne-a explicat Tudor Stoica, expert imobiliar, cum funcţionează lucrurile în domeniu.

Într-un caz ipotetic, în care o instituţie de stat caută să închirieze spaţiu de birouri, am aflat că „nu trebuie neapărat să participaţi la o licitaţie“. „Mergeţi pe piaţa liberă şi vă luaţi ceva, cu contract de închiriere“, ne-a precizat expertul imobiliar. Mai degrabă, s-ar putea face o cerere de oferte, a spus el.

„Apoi mergeţi şi discutaţi condiţiile cu fiecare ofertant. Proprietarii de imobilele vă prezintă documentaţiile, pe care le analizaţi. Apoi discutaţi cu fiecare despre compartimentări, preţ etc. şi în final alegeţi ce vă convine mai mult“, a detaliat Tudor Stoica.

El a precizat că, funcţie de pretenţiile potenţialului chiriaş în privinţa amenajărilor interioare de făcut, proprietarul poate să modifice cuantumul chiriei sau să îi convină nivelul propus şi să suporte investiţia din banii lui.

În ceea ce priveşte necesitatea realizării unui studiu de piaţă de către o firmă, expertul imobiliar a opinat că orice instituţie publică are măcar un jurist sau un angajat care poate să alcătuiască o listă de oferte în două zile. Precizăm că abia la finalul discuţiei i-am dezvăluit expertului că, de fapt, este vorba de cazul DRDP Iaşi.

Amintim că, pentru Regională, aceste reamenajări şi dotări – realizate de proprietar pe motiv că chiriaşul n-ar fi avut timpul necesar să le facă „în regim propriu“ – au majorat chiria de două ori şi jumătate, de la 6 euro/mp (15.000, pentru tot imobilul) la 15,50 (38.097,30 euro/lună).