Caută 
4 MIN
Video
Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident între 1990 şi 2020 au fost subiectul celei mai recente dezbateri online organizate de Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. În fiecare lună, ultima zi de marţi constituie momentul unei asemenea dezbateri pe câte un subiect important pentru regiune din domeniile geografie/ infrastructură, dinamică socială, educaţie, alocaţie bugetară, combaterea emigraţiei. Cea de marţea trecută a încercat să găsească răspunsul la întrebarea „De ce nu se întorc migranţii?”. „Pentru că nu avem strategii, nu avem politici în domeniu, în raport cu politici de dezvoltare”, a răspuns, concis, prof. dr. Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti, specializat în migraţie şi dezvoltare regional-comunitară. „Avem nevoie ca de apă de aceste strategii, dar şi de schimbări structurale”, a adăugat el. Profesorul a preferat să numească „exod”, în loc de migraţie, valul de plecări din România de după 1989.
Profesorul Dumitru Sandu a prezentat o hartă în care majoritatea judeţelor Moldovei (Botoşani, Iaşi, Bacău, Vaslui, Bacău, Vrancea şi Galaţi), alături de Covasna, Dâmboviţa şi Sălaj, au pierdut cel mai mult din populaţie prin plecarea locuitorilor în străinătate. Pentru Suceava şi Neamţ, profesorul a explicat că decalajul dintre nivelul de viaţă din mediul urban şi din mediul rural este mai mic, acesta fiind o cauză importantă a migraţiei. Totuşi, depopularea rurală sub impactul migraţiei rămâne o trăsătură specifică Moldovei, a subliniat el.
Dacă îmbătrânirea demografică este mai puţin concentrată în Moldova, comparativ cu alte zone din ţară chiar mai puţin afectate de fenomenul migraţiei – cum e sudul ţării între Olt şi Călăraşi/Ialomiţa, consecinţele asupra potenţialului de dezvoltare economică sunt mai accentuate în est. Plecarea masivă în străinătate se resimte cel mai mult în comunele judeţelor Botoşani, Bacău şi Galaţi, a spus profesorul Sandu. „Contează nu doar câţi pleacă, dar şi cine pleacă – tineri, oameni cu spirit antreprenorial – astfel că mai multe întreprinderi nu au mai putut să funcţioneze”, a explicat el.
Poate fi migraţia controlată?
O migraţie instituţionalizată, circulatorie, ar limita plecările definitive, a arătat profesorul. El a pledat şi pentru descentralizarea administrativă, ca să se poată lua soluţii mai repede la nivel local. De asemenea, funcţionarea instituţiilor publice, promovarea meritocratică şi reducerea corupţiei sunt motive pentru scăderea migraţiei, în special pentru cei cu studii medii şi superioare, a sintetizat profesorul Sandu ce se află în spatele ideii „vrem o ţară ca afară”. O expunere matematică pe fluxurile migratorii a fost prezentată apoi de George Ţurcănaşu, lect. dr. la Facultatea ieşeană de Geografie. Astfel, în prima parte a intervalului, cea mai mare amploare a fenomenului migraţiei s-a înregistrat în Moldova subcarpatică, în estul şi nordul Transilvaniei. Ulterior, sursa emigraţiei s-a restrâns la axa judeţelor din vestul Moldovei, prelungită însă prin Galaţi până la Tulcea, şi la trei judeţe din nordul Transilvaniei.
„Nu suntem capabili să contabilizăm numărul celor plecaţi”, a menţionat el o problemă mai veche, arătând în schimb spre numărul mare al celor care figurează în statisticile oficiale cu domiciliul în ţară, dar care sunt plecaţi demult. „Cei care vin în Moldova nu vin să stea, ci vin să plece”, a spus George Ţurcănaşu, referindu-se la moldovenii de peste Prut care „se mută” aici doar ca să recâştige cetăţenia română. El a remarcat şi decalajul de dezvoltare între Moldova şi vestul ţării, explicată prin lipsa infrastructurii moderne de transport şi prin graniţa ermetică de pe Prut, „ceea ce face ca această provincie să fie privită ca o fundătură”. De la Forum Internazionale ed Europeo di Ricerche sull'Immigrazione din Torino, antropologul Pietro Cingolani vede alte probleme. Astfel, „emigranţii români nu sunt recunoscuţi de România atunci când emigrează, nu sunt recunoscuţi de ţările în care imigrează (precum Italia) şi, când se întorc în România, sunt din nou respinşi”, a remarcat el în cadrul dezbaterii.
„Dacă ţara merge bine şi devine atractivă, se întorc. Dacă nu, nu”
În paralel cu discuţiile online, mai multe comentarii venite inclusiv din afara ţării au prezentat situaţii concrete. „Situaţia este asemănătoare economicului. Cerere şi ofertă. Dacă ţara merge bine şi devine atractivă, se întorc. Dacă nu, doar poveste, nu se întoarce nimeni”, a scris unul dintre miile de oameni care au urmărit discuţiile. Pe de altă parte, „statul român ar trebui să investească mai mult în sănătatea mentală a populaţiei”.
E greu de spus că se va schimba ceva în viitorul imediat. „Exodul resurselor umane, exodul profesioniştilor continuă. Cele mai bune echipe din lume au aproape mereu câte un român în echipă. Ei dezvoltă economia ţărilor de adopţie, pe când România se scufundă în mediocritate şi lipsă de profesionalism, în nepotism, pile şi relaţii, care ţin experţii existenţi în linia a treia, nu a doua”, remarcă, cu ceva mai mult realism, unul dintre comentariile postate.
Hărțile au fost realizate de prof. dr. Dumitru Sandu și de lect.dr. George Țurcănașu
