De la Froome la scandalul atleţilor ruşi

Lupta antidoping a fost pusă la grea încercare în 2018, în condiţiile în care regulatorul său la nivel global, Agenţia Mondială Antidoping (WADA), care îşi va schimba preşedinţia în 2019, a rămas o organizaţie fragilă, în centrul unor mari mize sportive şi geopolitice. Este istoria unui control care a luat o întorsătură nedorită: a fost nevoie de nouă luni pentru ca Uniunea Ciclistă Internaţională (UCI) să stabilească, în luna iulie, că britanicul Chris Froome nu a încălcat regulamentul antidoping, în ciuda prezenţei excesive în eşantioanele sale de urină a salbutamolului, substanţă utilizată în tratarea astmului, depistată cu ocazia unui control efectuat liderul echipei Sky în Turul Spaniei 2017.

Cu siguranţă, dosarul a fost complex din punct de vedere ştiinţific, însă a lăsat un gust amar, în special din cauza deciziilor controversate. Interzis mai întâi la start de organizatorii Turului Franţei, Chris Froome a fost exonerat cinci zile mai târziu, UCI bazându-se pe concluziile WADA care a părut să capituleze în faţa puternicei echipe Sky şi a ameninţării cu pierderea unui proces costisitor în faţa tribunalelor.

Două luni mai târziu, WADA s-a aflat în centrul unui val de critici după ce Comitetul său Executiv a acceptat să ridice sancţiunile împotriva Rusiei, vinovată de dopaj de stat între 2011 şi 2015, unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria sportului. În faţa acuzaţiilor de indulgenţă, agenţia cu sediul la Montreal şi-a apărat compromisul, susţinând că acesta a fost cea mai sigură modalitate pentru ca Moscova să pună la dispoziţie datele a mii de controale efectuate de laboratorul său în perioada incriminată. Astfel, WADA speră să aibă o privire şi mai clară asupra lucrurilor şi să deschidă proceduri disciplinare împotriva sportivilor vinovaţi. Un proces care se anunţă aleatoriu, lung şi costisitor.

În aceste condiţii, Agenţia Mondială Antidoping, născută în 1999 după scandalul Festina, a deveni, oare, "marioneta" unui Comitet Internaţional Olimpic puţin înclinat să lupte împotriva dopajului, aşa cum repetă şeful antidopingului american, Travis Tygart? Fără să meargă până acolo, actorii implicaţi cer revizuirea împărţirii puternice între mişcarea olimpică şi guverne, pilonii şi donatorii de fonduri către agenţie, pentru a-i oferi o mai mare independenţă.

Sunt însă şi voci care au luat apărarea Agenţiei Mondiale Antidoping. "Există deseori o confuzie în privinţa rolului WADA Este o agenţie de coordonare şi reglementare, un instrument pentru adaptare la norme a agenţiilor naţionale, a laboratoarelor, ceea ce este indispensabil. însă WADA nu are puteri poliţieneşti, precum un stat. Între o agenţie care are un buget anual de aproximativ 30 milioane dolari şi un stat care mobilizează servicii secrete, precum Rusia, nu este o luptă cu arme egale", a estimat Fabien Ohl, profesor la Institutul pentru ştiinţele sportului din Lausanne. Î

În ciuda acestui raport de forţe, serviciile de anchetă ale WADA au scos la iveală o nouă afacere de corupţie, în luna aprilie, care vizează vârful Federaţiei internaţionale de biatlon, tot pe fondul dopajului din Rusia.

Iar paşii înapoi în lupta antidoping nu au vizat doar WADA în 2018. În luna februarie,Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a anunţat în totalitate sancţiunile a 28 dintre cei 43 de sportivi ruşi suspendaţi de CIO, în vederea Jocurilor Olimpice de la PyeongChang, pentru că au profitat de sistemul de dopaj instituţionalizat în timpul JO 2014 de la Soci. În final, 169 de ruşi au participat la Jocurile din Coreea de Sud, sub drapel neutru. (AGERPRES)