Caută 
Dietele de slăbire pot avea efecte drastice asupra sănătăţii psihice a adolescenţilor
4 MIN
Doina Pătrașcu, Iași: „Am două fete, una de 16 ani și una de 12 ani. Ca majoritatea copiilor, în această perioadă pandemică, au făcut ore mai mult de acasă. În prima parte a anului, ambele s-au mai îngrășat – din punctul meu de vedere, nu foarte mult -, pentru că stăteau mai tot timpul în fața calculatoarelor și, mai mereu ronțăiau. Eu le lăsam în fiecare zi mâncare și ceva dulce, făcut în casă, de obicei, gândindu-mă că în felul acesta le făceam o bucurie, dacă tot nu prea ieșeau din casă. Noi lucrăm amândoi în ture și nu ne-am dat seama când, la un moment dat, fiica cea mare a început o dietă foarte drastică, recomandată de o colegă de a ei. Abia când cea mică mi-a spus că vrea și ea să slăbească ca sora ei și să nu le mai las nimic pe a doua zi, am observat-o cu mai multă atenție pe cea mare. A slăbit destul de mult, este mai palidă decât de obicei și mi se pare mai absentă. Am încercat să vorbesc cu ea, dar refuză să vorbească despre acest subiect, iar noi suntem tot mai îngrijorați, pentru că mănâncă extrem de puțin. Am vorbit cu medicul de familie și mi-a spus să iau legătura cu un psihiatru, lucru care ne-a speriat foarte tare“.
Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, Universitatea „Dunărea de Jos“, Galați, Șef Clinică Psihiatrie II, Spitalul „Elisabeta Doamna“, membru al Comisiei consultative de Psihiatrie din Ministerul Sănătății: „Nu sunteți singurul părinte aflat în această situație. Tulburările de alimentație cunosc o curbă ascendentă de la debutul pandemiei. Adolescenții au ajuns să facă și mai puțină mișcare, școala on-line i-a ținut și mai mult, decât de obicei, în fața calculatoarelor, iar „ronțăitul“ a tot felul de dulciuri, de exemplu, a devenit, pe nesimțite, parte integrantă din activitatea lor zilnică. În mod semnificativ, mai mulți adolescenți cu tulburări de alimentație au ajuns să caute îngrijiri post-pandemice decât au făcut-o înainte de pandemie. Necesitatea de a face față unor afecțiuni precum anorexia și bulimia în spitalele din întreaga lume a crescut dramatic, întrucât, așa cum am menționat, condițiile pandemice par să favorizeze tulburările alimentare, în special la adolescenți. Tratăm nevoile de sănătate mintală ale adolescenților ca pe o a doua pandemie, iar tulburările de alimentație fac parte din ele. S-a observat că izolarea socială crescută, cauzată de înstrăinarea socială și de școlile închise din cauza COVID-19, a contribuit substanțial la acest fenomen. Și acest lucru s-a constatat în întreaga lume. Pentru că, până la urmă, formarea perceptiei personale a fiecărui individ depinde în foarte mare măsură de factorii sociali și culturali. Să nu uităm că, cel mai adesea, standardele de frumusețe sunt impuse, în mod artificial, de „modelele“ create de televiziuni sau social-media, lucru care îi directionează pe oameni – mai ales pe adolescenți – către o imagine distorsionată a propriului corp, adoptarea unui regim alimentar nesănătos și, în cazuri mai grave, la dezvoltarea unor tulburări organice în urma dietelor drastice.
Efectele curelor de slăbire se fac simțite asupra funționării întregului organism, prin urmare și asupra activității cerebrale. Sănătatea psihică este influențată în mod direct de echilibrul dintre diverșii neurotransmițători care asigură funcția cerebrală (dopamină, serotonină, noradrenalină). Diminuarea aportului de nutrienți afectează sinteza acestor mediatori chimici, generând fatigabilitate (oboseală), insomnie, modificări ale dispoziției cu iritabilitate și irascibilitate. Nu vreau să vă sperii dar, pe măsură ce durata curei de slăbire se prelungește, tulburările se accentuează și pot duce la afecțiuni psihice persistente: tulburare anxioasă generalizată, tulburare de panică, depresie, mergând în extrem până la episoade psihotice scurte și delirium sau accentuarea tulburărilor de personalitate. Sub imperiul deficitului nutrițional, unul dintre mecanismele adaptative ale organismului este reprezentat de diminuarea metabolismului bazal, determinând astfel scăderea capacității de concentrare, funcția de proiecție și abstractizare, randamentul util se diminuează considerabil și calitatea vieții devine nesatisfăcătoare. Recomandarea specialiștilor în medicină pentru persoanele care consideră că au probleme cu greutatea corporală este de a apela la un medic nutriționist, în vederea unui consult amănunțit.
Medicul va decide dacă pacientul are sau nu probleme cu greutatea și, dacă este necesar, se va recomanda un regim alimentar personalizat pe baza consultului și a probelor paraclinice. Din păcate, ca și fiica dumneavoastră, foarte puțini adolescenți solicită acest sprijin profesionist iar, de multe ori, părinții observă acest lucru abia atunci când lucrurile sunt deja mai complicate. De aceea, persoanele cu dismorfism corporal (preocupare exagerată pentru un defect presupus sau exagerat în aspectul fizic) care în ciuda faptului că au o greutate normală (IMC normal 18,5-24,9) se supun unor diete drastice de slăbire cu scopul de a atinge anumite standarde (de obicei aberante), se vor îndruma către un psihoterapeut. Cazurile grave, în care ideile despre aspectul fizic ating o intensitate delirantă se vor direcționa către Serviciile de Psihiatrie în vederea consultului și a inițierii tratamentului de specialitate. În consecință, sfatul meu este să îi propuneți fiicei dvs. să urmeze o dietă recomandată de un medic nutriționist și, împreună cu acesta, să decideți dacă fiica dumneavoastră are nevoie și de susținerea unui psihiatru“.
Publicitate și alte recomandări video
