Dilema milionarului ieşean Viorel Roman: banii sau libertatea?

Magistraţii din cadrul Judecătoriei Iaşi au decis, acum două zile, să înceapă executarea silită pe numele unui milionar ieşean. Viorel Roman va fi executat silit de către executorii Georgiana Nichitoi şi Sergiu Plumbu, în baza unei sentinţe judecătoreşti definitive ce a fost pronunţată în vara acestui an în judeţul Alba. E vorba de un dosar la finele căruia Roman a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru înşelăciune.

Executarea silită ar trebui să aducă victimei sale în jur de 2,6 milioane de lei, suma cu care Roman a înşelat-o pe Ana Oniga, acum mai mulţi ani, în cadrul unor tranzacţii imobiliare. După condamnarea definitivă, Oniga ne-a spus că, dacă nu îşi va recupera banii de la milionarul ieşean, va solicita instanţei să revoce suspendarea pedepsei şi să dispună executarea efectivă a acesteia.

Istoria zbuciumată a dosarului

Executarea silită a omului de afaceri ieşean are în spate un istoric judiciar zbuciumat. Roman este acuzat că a început actele de înşelătorie acum mai bine de un deceniu, însă a fost trimis în judecată de anchetatorii din Alba Iulia în 2016. În actul de acuzare se menţiona că, începând cu ianuarie 2009, prin firma sa, SC Scala Real Estate, Roman a păcălit-o pe Ana Oniga, reprezentantă a Albaplast, să încheie un contract de cesiune ce i-a fost nefavorabil femeii de afaceri din Ardeal.

Povestea a început în 2008, la mijloc fiind prinsă şi o firmă din Timişoara, Iorom Industry. SC Scala Real Estate cumpărase un teren de 50.000 mp de la Iorom, valoarea contractului fiind de 1,5 miioane de euro, din care au rămas neachitaţi 2,6 milioane lei. La finele acelui an, Iorom Industry avea o datorie de 2,6 milioane lei către Albaplast, firma Anei Oniga.

În ianuarie 2009, Viorel Roman prin firma sa Scala Real Estate a preluat (printr-un contract de cesiune) datoria firmei Iorom către Albaplast. Roman ar fi trebuit să vândă terenul în suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi din Timişoara şi să stingă datoria. Potrivit judecătorilor, a garantat cesiunea cu patru file CEC în valoarea de 200.000 fiecare şi 4 bilete la ordin de câte 250.000 de lei fiecare. Pe 9 martie, în cartea funciară a acelui teren, proprietatea Scala, – pe care firma trebuia, teoretic, să îl vândă – , a fost înscris contractul de cesiune dintre cele două părţi.

Lunile au trecut şi banii de la Roman nu au mai ajuns în conturile firmei Anei Oniga. În 2010, aceasta a încheiat un act adiţional prin care a prelungit data limită a plăţii pentru 27 iunie 2011. Crezând că va îşi va primi banii în baza contractului de cesiune, Oniga a fost convinsă, tot în 2010, să declare la notar că este de acord să radieze din cartea funciară a terenului menţiunea contractului de cesiune din 2009. Scopul declarat de afacerist era ca Roman să poată pune gaj acel teren în favoarea Fiscului.

Nici biletele la ordin primite de Oniga nu au putut fi decontate, fiind refuzate de bancă, în timp ce firma Scala, în 2011, a intrat în insolvenţă, iar femeia de afaceri a rămas fără contravaloarea cesiunii. În primă fază, dosarul de înşelăciune a lui Roman s-a finalizat cu condamnarea la trei ani de închisoare cu executare a acestuia. A urmat o sentinţă ciudată, la Curtea de Apel Alba Iulia, care a constatat prescrierea faptelor. Ana Oniga a formulat recurs în casaţie la Curtea Supremă, care i-a dat dreptate şi a decis rejudecarea cazului, ceea ce a dus la condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare a afaceristului ieşean.